Prima data am inceput sa scriu pe un blog in 2004. De atunci, am tot scris pe diferite bloguri, fie personale, fie colective, fie de companie. De fiecare data, mi-am expus public parerile, convingerile, experientele. Practic, iti expui public toata viata cu toate aspectele ei. Bineinteles, exista oameni care sunt de acord cu tine, oameni care nu sunt de acord cu tine si oameni indiferenti la ceea ce spui.

Ma voi referi azi la a doua categorie, cei care nu sunt de acord cu ceea ce citesc. Iar aici, ii putem imparti din nou in mai multe subcategorii: cei care vin cu argumente si bun simt (cu care poti purta o discutie si care inteleg adevaratul sens al unui loc public de discutie), cei carcotasi si rauvoitori (care gasesc ceva negativ pe toate blogurile pe care le detii tu si prietenii tai, dar continua sa citeasca si sa lase comentarii contra, fara argumente solide), cei prost crescuti (care nu te cunosc, dar te injura pentru ca nu le impartasesti parerea).

Ei bine, in toti acesti ani mi-a fost dat sa vad tot felul de oameni, insa nimeni nu a reusit sa intreaca pana acum nisa mamelor. Am observat cu usurinta ca mamele sunt cele mai acide cand vine vorba de discutii despre cresterea copilului. Mai ales in online, pe bloguri si forumuri. Pentru ca fiecare crede ca isi creste cel mai bine copilul. Da, ti-l cresti pe al tau cel mai bine, asa cum crezi ca e cel mai bine pentru familia ta, insa asta nu inseamna ca toate trebuie sa facem la fel. Mai mult, nu inseamna ca trebuie sa arunci cu pietre in toate femeile care procedeaza altfel decat tine.

Si specialistii au pareri diferite: pediatri, psihologi, neonatologi, cercetatori. Dar nu i-am vazut niciodata avand aceleasi reactii pe care le au mamele inflacarate. Daca mergi la 10 medici, e foarte posibil sa obtii cel putin 3 opinii diferite. Daca citesti 10 carti despre parenting, e posibil sa gasesti cel putin 5 directii diferite de crestere a copilului. Dar ce faci? Le alegi pe cele mai potrivite pentru copilul tau. Nu cred ca scrie nici o mama unui autor de carti si ii spune ca nu e de acord cu el. Si in nici un caz nu cred ca ii spune unui medic cu care nu e de acord ca e idiot. Sa nu mai spun de culturi diferite care isi cresc copiii total altfel.

Evident, nici eu nu sunt de acord cu unele lucruri pe care le fac parintii din jurul meu, dar nu sunt de acord cu ele pentru copilul meu. In schimb, sunt sigura ca acele mame stiu cel mai bine ce e bun pentru copilul lor si le respect decizia. In plus, fiecare copil e diferit si are alte nevoi.

Si, pana la urma, e normal sa gresesti ca parinte. Pentru ca inveti si descoperi odata cu cel mic ce presupune parentingul si ce trebuie sa (nu) faci. Si chiar e al naibii de placut sa treci prin toate aceste experiente in familia ta, fara sa-si mai dea si altii cu parerea despre ce trebuie sa faci tu la tine in casa si la tine in familie. E chiar atat de greu sa nu ne mai dam mari specialiste in ale parentingului universal?

Foto: ladyeconomist.com