Hlizeală, rușine și miștouri SRL

Eram în gimnaziu, la ora de biologie. Trebuia să fie ora în care vorbeam despre corpul uman și organele genitale, iar în clasă era o hlizeală generală, combinată din loc în loc cu fețe înroșite. Până și fața profesoarei era roșie. A intrat în clasă, ne-a zis să deschidem manualele alea ponosite, cu hârtie îngălbenită, la pagina X, ne-a dictat, ne-a arătat niște planșe învechite, a folosit un limbaj de lemn și cam aia a fost ora în care trebuia să învățăm despre corpul nostru. O lecție pe care eu i-am predat-o deja Rebecăi, bineînțeles, adaptată vârstei ei și, evident, mult mai creativ.

Când a venit altă dată o companie de absorbante să ne vorbească despre menstruație și schimbările care apar în perioada pubertății, rușinea era din nou la loc de cinste. Când una dintre fete a pus o întrebare, s-a izbucnit în râs și s-a făcut mișto. Apoi, o perioadă, au fost numai glume despre menstruație, sutien și absorbante, toate pe seama fetelor.

Eu eram unul dintre cazurile fericite care aveau informații de acasă, pentru că ai mei au vorbit întotdeauna cu mine. Singura problemă era că pe atunci erau oricum puține informații și nu se știa nici pe un sfert din cât se știe acum. La fel ca mine mai erau câteva excepții. În rest, o sumedenie de fete care nu știau nici câte găuri au și mulți băieți care tratau fetele ca pe niște obiecte cu „țâțe”, deși nici ei nu știau prea multe despre cum stă treaba.

Hai să facem sex!

Pentru mulți, subiectele astea erau tabu. Și nu mă refer aici doar la subiectul SEX, ci la anatomia corpului și la sănătatea lui. Sexul era deja din altă lume. Ne era atât de teamă și atât de rușine să discutăm despre corpul nostru, încât ziceai că ni s-a pus instant un lacăt pe gură și dopuri în urechi, când venea vorba despre asta. Nimeni nu știa cum e exact, dar toți aveau o teorie. Și uite așa, eram înconjurați de mituri, pe care unii, din păcate, le mai cred și le mai diseminează și astăzi. Pentru că asta se întâmplă când nu discuți deschis și sincer. Apar presupunerile, ideile false și dezinformarea.

Când eram la facultate și făceam parte din consiliul de administrație al Ateneului, a fost lansată la Ateneu o piesă de teatru numită „Hai să facem sex!”. O piesă superbă despre monotonia din cuplu, pe care majoritatea oamenilor nu au văzut-o, dar care s-au revoltat că poate să existe în spațiul cultural asemenea „mizerii”. Că este expus public prin oraș un afiș pe care scrie cuvântul „sex” și că stricăm copiii. Asta în condițiile în care revistele porno stăteau pe atunci la loc de cinste în geamul chioșcurilor. Mai toți erau oripilați de cuvântul „sex”, mai ceva ca de Coronavirus.

În tot acest timp, situația din România era al naibii de îngrijorătoare: 24% dintre femei considerau avortul ca metodă contraceptivă. Multe ajungeau la medic, fără să știe că sunt însărcinate. Multe ajungeau să nască, fără să știe că sunt însărcinate sau ascunzând sarcina „de rușine”. Să fi fost însărcinată însemna că ai făcut sex, deci erai o păcătoasă care trebuia să ardă pe rug. O stricată care nu mai înseamnă nimic în ochii societății și care nu mai are nimic de spus. Nici să nu fi făcut sex și tot tu erai aia stricată, în caz că se lua vreun tip de tine. Era clar: te-ai îmbrăcat provocator, ai căutat-o, ești o târfă.

Suntem în anul 2020 și nu s-a schimbat nimic

Așa era pe atunci. Dar… stai, suntem în 2020 și mentalitatea asta încă există! Lumea încă e împărțită în bărbați puternici și femei neajutorate, în masculi adevărați și târfe nenorocite, în cel ce aduce banul în casă și cea care stă la cratiță. Suntem în 2020 și un tip de 28 de ani, cu un cont de YouTube și un număr de 850.000 de abonați, spune că ar viola o minoră de 16 ani, pentru că se îmbracă „provocator”, deci e o „zdreanță” care „și-o caută”. Tot el lovește o „blondă”, care s-a așezat în fața lui. Ce, voi nu știați că femeile sunt saci de box? Sau o fi de gunoi, în opinia unora?

Suntem în anul 2020, când 140 de politicieni care ar trebui să ia cele mai bune decizii pentru cetățenii României s-au „jenat” la auzul cuvântului „sex” și au hotărât că educația sexuală în școli nu e importantă.

Suntem în anul 2020, când România e pe locul 1 în Europa la numărul de mame minore. Și nu vă gândiți că sunt mame pentru că și-ar fi dorit să devină mame atât de tinere. Sunt mame la vârsta asta, pentru că habar nu au ce înseamnă igiena personală, cum se face un copil și care sunt metodele de contracepție. Contra-ceee?!

Suntem în anul 2020 și încă ne e jenă. Suntem în anul 2020 și încă suntem niște bădărani. Suntem în anul 2020 și încă spunem „puțulică” în loc de penis sau vulvă. Suntem în anul 2020 și e vai de curu` nostru. Avem impresia că dacă vine un specialist în școală și le predă copiilor materia „Educație sexuală”, ora aia se va transforma într-o orgie și fetele alea vor rămâne însărcinate pe capete.

Suntem olimpici la matematică și română, dar nu știm cum să ne ștergem sau să ne spălăm corect organele genitale. Bine, noi nu ne spălăm nici pe dinți, deci despre ce vorbim aici? Suntem faimoși în online, cu jdemii de like-uri și urmăritori, dar suntem niște inumani care nu au pic de respect față de celălalt. Suntem un popor care ia în derâdere emoțiile, depresia, sănătatea, egalitatea de șanse, toleranța, viața. Suntem un popor care are o părere la orice subiect de pe lumea asta, chiar și fără câteva noțiuni de bază la purtător, dar tăcem mâlc când e să vorbim de noi și de sănătatea noastră.

Ce înseamnă, până la urmă, educație sexuală?

Hai să vedem de ce e ne așa de frică și care sunt subiectele alea de care se jenează atât poporul român! Așadar, ne e jenă să vorbim copiilor despre:

  • Care sunt părțile corpului uman și cum funcționează fiecare?
  • Cum te speli corect și cum îți păstrezi o igienă curată?
  • Când și cum să mergi la controalele medicale?
  • Care sunt modificările corpului în diferite etape ale vieții?
  • Ce este pubertatea și cum se manifestă ea?
  • Ce înseamnă masturbarea și cum te poți atinge?
  • Cum să te respecți pe tine și pe celălalt? Sau cum „Nu” înseamnă „Nu”;
  • Cum previi un abuz fizic sau emoțional și ce faci dacă se întâmplă?
  • Cum să identifici prădătorii sexuali, pedofilii și cum să te ferești de ei?
  • Cine are voie să te atingă și în ce condiții?
  • Cum să nu îți fie rușine de tine și de corpul tău?
  • Ce înseamnă actul sexual?
  • Cum apare o sarcină?
  • Care sunt metodele de contracepție și care este cea mai potrivită pentru tine?
  • Care sunt bolile cu transmitere sexuală și cum le poți preveni?
  • Ce înseamnă psihologia copilului și a adolescentului?

Dragilor, copiii nu sunt inocenți! Ei sunt curioși! Iar puterea nu stă în forță, ci în volumul de informații corecte. Și dacă nu îi învățăm noi corect, de mici, tot ce trebuie despre corp, sănătate și sex, își vor lua informația singuri. Dar nu garantează nimeni că o vor lua de unde trebuie și că va fi ce trebuie. S-ar putea să fie chiar mai grav și să fiți părtași la traumele propriului copil, doar pentru că v-a fost jenă să vorbiți cu el deschis despre asta sau pentru că nu i-ați înscris la ora de „Educație sexuală” la școală.

Eu am vorbit cu Rebeca mea, în diferite etape ale dezvoltării sale, despre toate subiectele de mai sus. Știe tot ce trebuie să știe un copil de 6 ani despre asta, conform recomandărilor făcute de psihologia copilului. Și voi continua să îi fixez aceste noțiuni extrem de importante, în fiecare stadiu de creștere.

Pentru că am format o fată care are încredere în ea, care e corect informată și care nu îi lasă pe ceilalți să o abuzeze. O fată care e generoasă, tolerantă și umană. O fată care știe să se spele și să aibă o igienă corectă. O fată care are toate vaccinurile și controalele medicale la zi. O fată care nu se crede mai prejos de un băiat, doar pentru că e fată. O fată care vorbește deschis cu mine despre toate aceste subiecte. O fată care nu se jenează!

Sper doar să nu dea mai târziu peste cineva care nu o poate face fericită, fizic și emoțional, doar pentru că părinților le-au fost jenă să vorbească deschis despre inteligența emoțională și educația pentru sănătate a copilului lor.

Las aici un tabel cu vârstele potrivite la care le putem vorbi copiilor despre educație sexuală, pe care l-am primit anul trecut, când am participat la un workshop foarte educativ despre educația sexuală la copii, organizat de Asociația Inițiative Multidisciplinare: