Câteodată cred că este mai bine să îți urmezi instinctele. Spun asta pentru că am ezitat foarte mult înainte de a mă întâlni cu Samuel Butler prin cartea sa, Rânduiala firii. O trecusem în lista mea cu cărți de citit, pentru că face parte din colecția Clasici ai literaturii universale. Și totuși, am ezitat, pentru că nu am găsit nicăieri, dar nicăieri, o recenzie despre ea, ca să îmi dau seama despre ce e vorba și, mai ales, ce păreri au alții despre ea.

La sfârșit de 2016 am luat-o, în sfârșit, dar nici atunci nu am citit-o imediat. Am făcut-o de abia acum. Cele 500 de pagini ale cărții m-au torturat un pic prin detalii exagerate și printr-un stil care nu este chiar pe gustul meu, deși sunt o fană a literaturii engleze.

Samuel Butler povestește în cartea sa niște întâmplări reale, în care este și el implicat sub un alt nume. Însă, atenția este îndreptată spre Ernest Pontifex, după ce autorul explică în detaliu viața mai multor generații din familia Pontifex și creionează portretele bărbaților cu acest nume. Înțelegem că Butler face acest lucru cu un rost, pentru că modul de a fi al unui om este dat întotdeauna de felul în care a fost crescut în familia sa.

Nu vă mai povestesc despre toate generațiile Pontifex dinaintea lui Ernest, pentru că vă veți da seama din rândurile de mai jos cum au fost ele. Ernest este un băiat provenit dintr-o familie modestă, cu tată preot, dar, mai ales, cu părinți care au controlat mereu tot ce făcea. Părinții luau toate deciziile pentru el, iar bătaia era un lucru normal și zilnic în casa lor, fiind considerată singura metodă de a crește copii disciplinați.

Ernest este forțat de părinții săi să plece la o școală, lângă Londra, unde trăiește adevărate clipe de nefericire și de singurătate. Mătușa sa cea bogată, Alethea, fiind singură și dezaprobând tratamentele primite de Ernest de către părinții săi, se mută în orășelul în care se afla școala și îi este aproape. Alethea moare grav bolnavă, însă, înainte de moarte, îi lasă toată averea lui Ernest, pe care o putea primi când împlinea 28 de ani, fără ca acesta să știe până atunci că va fi bogat. Responsabil de îngrijirea lui Ernest și a averii sale este domnul Overton, prietenul Aletheei și, totodată, scriitorul în sine.

Ce se întâmplă cu Ernest până ce împlinește 28 de ani arată clar modul defectuos în care a fost crescut și controlat de părinți, pentru că este un tip extrem de credul, iar fericirea pur și simplu nu vrea să se lipească de el. Își pierde toți banii primiți de la școală, încredințându-i unui așa-zis prieten, intră la închisoare, se căsătorește cu fosta fată din casă, o alcoolică ce îi dăruiește doi copii, dar care nu e în stare să îi crească, iar lista poate continua la nesfârșit.

La 28 de ani, Ernest primește averea, își schimbă ținuta și comportamentul și le râde în nas părinților, cărora nu le dă nici măcar un bănuț. Bineînțeles, motivul este că părinții lui i-au luat toți banii de-a lungul timpului, cerându-i chiar să le fie restituiți banii pe educația lui.

Dar, despre aventurile lui Ernest și ale întregii familii Pontifex puteți citi în cartea Rânduiala firii, scrisă de Samuel Butler și considerată de George Bernard Shaw ,,una dintre cele mai mari realizări ale umanității”. O găsiți la reducere, pe Libris.ro!

Foto: ronhunez.com