Sâmbătă am organizat un eveniment tare drag mie. Şi asta pentru că a implicat doar oameni faini, atât ca participanţi, cât şi ca parteneri. Să vă spun despre ce este vorba: m-am gândit să fac o excursie mai specială prin Icar Tours. Şi pentru cine puteam să o fac specială dacă nu pentru femeile fabuloase din Iaşi? Aşa că am făcut o listă cu femei speciale şi un program pe măsură: vizită cu degustare la Fabrica de Îngheţată Betty Ice din Suceava, prânz eco şi călărie la minunatul Centru Cai de Vis.


Dimineaţă la 8:30 eram toate în faţa Palatului Culturii, savurând fie o cafea delicioasă de la Teo`s Cafe, fie un suc proaspăt de la Fructe Naive. Şedinţe foto, zâmbete şi hai la drum! În autocar am împărţit fiecărei femei câte un cartonaş cu fundiţă roşie şi cu un mesaj menit să o facă să zâmbească, care se pare că şi-a îndeplinit cu măiestrie rolul.

La Codrii Paşcanilor am făcut o pauză tehnică şi nu am putut rezista să nu facem şi un joc de cunoaştere, pe care l-a coordonat foarte bine Alma: stând evident în cerc, fiecare a trebuit să spună cum se numeşte, ce face în viaţa de zi cu zi şi de ce crede că am invitat-o la acest eveniment. Am fost mirată să văd că unele dintre ele nu ştiau de ce au fost chemate, dar le-am destăinuit adevărul mai târziu, la un păhărel de afinată.

Înapoi în autocar, unde Zaza a împărţit papioane/fundiţe, iar Cristina Nichita broşe. Şi să fi văzut 25 de femei cu fundă roşie în păr şi floare verde în piept cum se dau jos din autocar în faţa fabricii de îngheţată Betty Ice. Aah, şi cum am putut uita de veselia din autocar, de baloanele din săpun, de muzica tinereţii şi de toate zâmbetele femeilor?


La Betty Ice am fost întâmpinate tot de o femeie, de domnişoara Ramona Puşcăşelu mai exact, care ne-a prezentat fabrica şi ne-a explicat cum se face fiecare îngheţată în parte. Fetele au încercat chiar îngheţata de pe linie cât eu le-am aşteptat afară pentru a mai da câteva telefoane de organizare. Bine, ele au spus că nu am vrut să mă îmbrac cu minunatul halat alb şi cu boneta care sigur mi-ar fi stricat părul, dar nu e adevărat. Eu mai vizitasem fabrica, fetelor!


După ce am vizitat fabrica, am mers în sala de mese unde am fost servite cu îngheţată de un tânăr mascul emoţionat tot de numărul mare de femei frumoase. Puteam să ne alegem fiecare câte trei tipuri de îngheţată care ne erau ornate cu căpşuni, kiwi şi bucăţi de ciocolată de către o domnişoară foarte drăguţă. Eu se pare că am fost un pic cam mult alintată, deoarece masculul în cauză mi-a pus 4 cupe de îngheţată şi mi-a ornat chiar el cupa. Dar să trecem mai departe.


Pe drum, din nou în autocar, de data aceasta am împărţit la fiecare femeie câte o broşă în formă de căluţ, făcută cu mult drag de către Corina Gologoţ. Şi uite aşa, încă un mod în care căluţii de vis au ajuns la inimile noastre.


După ce aveam deja zâmbetul pe buze asigurat, am pornit spre ceea ce a devenit de curând locul meu de suflet – Moşia Cai de Vis, din Vârfu Câmpului, judeţul Botoşani. De cum am coborât din autocar, m-am descălţat şi m-am bucurat de energia locului, simţindu-mă fix ca acasă. Aşa că mi-am luat rolul de organizator în serios şi le-am prezentat fetelor moşia şi camerele.

Am fost întâmpinate de doamna Lili, bucătăreasa moşiei, care ne-a invitat la masă. Totul fusese pregătit cu atenţie de către doamna Valentina Iftime, care a aşezat masa în foişor exact ca pentru răsfăţul a 25 de femei.


Ne-am delectat cu tot felul de bunătăţi: aperitiv cu brânză eco, supă cremă de dovlecel cu parmezan, viţel cu cartofi şi ciuperci, ardei copţi cu brânză, sfeclă roşie cu cremă de brânză şi prăjitura casei. Mai erau şi sarmale, însă stomacul nostru nu a mai rezistat. Chiar dacă am făcut loc cu vin, afinată şi suc Naive.


Atmosfera ne-a fost „condimentată” de către actorul de la Teatrul Naţional Daniel Badale şi de către Alexandra Andrei, care ne-a încântat cu vocea minunată şi cu chitara ei magică.
După masă am mers la manej, unde Vlad ne-a povestit în stilu-i specific, fascinant şi zâmbitor, despre rasele de cai, despre cât e de greu să dresezi caii şi despre ce înseamnă fiecare proces în echitaţie. Bineînţeles, ce puteau să facă 25 de femei la vederea unor cai superbi şi la glumele lui Vlad, decât să alimenteze atmosfera cu nişte glume pe măsură?
După spectacolul căluţilor care au dansat pe muzică clasică, au urmat femeile fabuloase care au călărit pe Şeic şi Kali. Şi se pare că le-a plăcut la nebunie. Cum altfel?


Singurul regret al meu este că a durat prea puţin, aşa că data viitoare e musai să facem o exursie de două zile. Mulţumesc tuturor femeilor care au acceptat provocarea mea, tuturor partenerilor care s-au implicat în acest eveniment, celor două colege de la Icar Tours care m-au ajutat la organizare – Andreia şi Ioana – şi, bineînţeles, lui Florin Bărhălescu.

Doamnelor, toată stima! Pentru că meritaţi să fiţi alintate: Adelina Bohan, Alexandra Bohan, Alice Ciobanu, Alma Andrei, Ana-Maria Doboş, Anca Gîlcă, Andreea Tărâţă, Carmen Ghercă, Cristina Nichita, Dona Tescovschi, Gabriela Butnaru, Gabriela Zboiu, Ines Prodan, Ioana Călin, Irina Şubredu, Iulia Nănescu, Mădălina Stafie, Oana Filip, Raluca Gavrilescu, Simina Ignat, Vladilena Bâcu.