Am fost întotdeauna atrasă de energia pozitivă transmisă de Andreea Esca. Mi-a plăcut enorm mixul perfect de zâmbet, voioșie, atenție, pasiune și seriozitate în modul în care își face treaba. Nu am întâlnit-o niciodată personal, însă am descoperit-o de fiecare dată cu plăcere în textele de pe blog, în editorialele din revista ONE, în emisiunile de la radio și, bineînțeles, în știrile PRO TV.

Aseară am venit de la întâlnirea cu fetele din Belva, unde am făcut, ca de fiecare dată, un mic schimb de cărți și de experiențe. Irina știa cât de mult îmi place de Andreea Esca și mi-a adus una dintre cărțile sale – Ce-am făcut când am tăcut. Când am ajuns seara acasă, după o zi plină și obositoare, după ce fiică-mea a vomitat de la o indigestie și după ce m-am liniștit un pic, am luat cartea în mână pentru a o răsfoi. E un ritual al meu pe care îl fac cu toate cărțile. Nu le deschid și mă apuc pur și simplu de citit, ci, mai întâi, le întorc pe toate părțile, le citesc informațiile despre autor, recenziile, cuprinsul și tot ce se mai poate.

Și uite așa m-am apucat să citesc și să o descopăr mai bine pe Andreea Esca, femeia pe care o admiram de atâta vreme. Mi se închideau ochii de oboseală, dar simțeam energia și determinarea Andreei, care mă țineau prinsă de carte, de vorbă cu ea. La jumătatea cărții, organismul meu a cedat somnului, însă mi-am luat revanșa la 5 dimineața, când m-am trezit și am terminat restul cărții.

Vă zic: e minunat să îți începi ziua cu astfel de oameni, care văd la rândul lor povestea din spatele fiecărui om, care au principii pe care le respectă, care își delimitează foarte bine viața de familie de cea profesională, care știu gustul succesului și care nu uită totuși de unde au plecat. Am descoperit-o pe Andreea din multe unghiuri, de la fetița pusă pe șotii și ambițioasă, până la femeia de 40 de ani, care știe să se bucure de viață. De la copilul care își petrecea vacanțele în hinta bunicilor, până la femeia care merge în cele mai exotice vacanțe. De la tânăra pasionată de teatru, până la jurnalistul care călătorește prin toată lumea pentru a acoperi subiecte de calitate. De la emoția primelor transmisiuni, până la brandul Andreea Esca.

O recenzie efectivă a cărții este greu de făcut. Pentru că trebuie să o citești, ca să vezi cât de faină e femeia asta și câtă energie poți să ai după ce ”stai de vorbă” cu ea, chiar și prin intermediul unei cărți. M-am regăsit în multe aspecte prezentate de ea și am fost de acord cu multe din punctele ei de vedere. De fapt, dacă stau bine și mă gândesc, am fost de acord cu toate, pentru că mi-am dat seama că mergem pe aceleași principii. Am râs, am plâns, m-am emoționat, mi-am imaginat și am trăit intens fiecare cuvânt, de parcă aș fi stat la povești și la cafea cu o foarte bună prietenă.

Acum, când trebuie să returnez cartea pe care am împrumutat-o de la Irina, parcă mi-e greu să mă despart de ea. Parcă aș vrea să o am acolo, în biblioteca mea, pentru a o ști aproape și a mai ”vorbi” din când în când cu Andreea Esca. Dar această carte are o dedicație specială pentru Irina, așa că nu îmi rămâne decât să îmi iau propriul exemplar și dedicația specială pentru mine de la Andreea Esca. Pentru că aștept întâlnirea cu ea de 25 de ani, de când a devenit un model pentru mine, de când am văzut-o în celebrul sacou roșu spunând în stilul specific ei ”Bună seara, România! Bună seara, București!”.

Foto: andreeaesca.com