public-speaking1

Atunci când ţii un discurs este mai mult decât imperios să te identifici cu publicul tău. Şi asta pentru că el reflctă exact starea ta de spirit.

Le-am demonstrat asta ultimilor mei participanţi la trainingul de Public Speaking când, în timpul discursului meu m-am făcut că sunt obosită, că îmi pierd ideile, că nu mai am chef să stau acolo cu ei. Şi s-a simţit, deoarece reacţiile au venit pe loc: plictiseală, nervozitate, oboseală. S-au amuzat imediat ce şi-au dat seama că totul a fost doar un joc prin care le-am arătat ce efect are un speaker plictisit asupra publicului său.

Când eşti stăpân pe situaţie, publicul te va asculta şi va fi interesat de ceea ce spui. Când arăţi că ai emoţii mari şi că nu ai control asupra ta, fii sigur că vei vorbi singur.

Se spune că cea mai bună metodă de a prinde curaj în faţa publicului tău este să te gândeşti că toţi din sală îţi datorează bani. Acest lucru te va face să prinzi ceva curaj, numai ca e important să nu treci în extrema de a-ţi privi auditoriul de sus.


Când eşti în faţa publicului tău, nu uita că:
• Dacă îl tratezi cu superioritate, fie vei rămâne singur în sală, fie vei fi bătut la propriu şi apoi vei rămâne singur în sală;
• Dacă nu îţi place de publicul tău, nici lui nu îi va plăcea de tine şi nu te va mai asculta;
• Dacă tot ceea ce îţi doreşti este să se termine totul cât mai repede şi să pleci de acolo, le vei transmite şi lor o stare de nerăbdare şi irascibilitate;
• Dacă eşti plictisit, ei vor căsca încontinuu şi nu te vor asculta;
• Dacă eşti agitat, nu te vor respecta şi nu se vor simţi în largul lor;
• Dacă nu eşti amuzant dar încerci să fii, oamenii se vor simţi jenaţi;
• Dacă eşti sincer, ei vor simţi asta ş vor aprecia ascultându-te;
• Dacă te simţi încrezător şi în largul tău, şi ei se vor simţi degajaţi;
• Dacă eşti amuzant, publicul va râde şi se va simţi bine.