Ce faci când te sună toți prietenii din magazin ca să te întrebe ce vin să cumpere, pentru că tu ești o autoritate în domeniu? Scrii o carte și le explici acolo tot ce e de explicat. Așa a făcut și Cezar Ioan, fondatorul revistei Vinul.ro, când a scris cartea „Connaisseur fără ifose. Tot ce ai vrea să știi despre vin și ceva în plus”.

Doar că, vedeți voi, cartea asta e un pic mai mult decât o înșiruire de sfaturi despre ce vin să alegi. E o lecție de istorie, de turism și de gastronomie, e ceea ce ar trebui să știm fiecare dintre noi despre cultura noastră, despre ceea ce ne reprezintă sau ar putea să ne reprezinte ca țară și, mai presus de orice, e despre educarea publicului larg, care trebuie să înțeleagă că oricine se poate pricepe la vinuri atât timp cât are miros, gust și curiozitate să știe ce consumă. Sau, cum spune Cezar, „dacă înțelege că trebuie să priceapă, și nu doar să simtă”.

Iar dacă vrei să înțelegi vinul, trebuie mai întâi să citești. Pentru că vinul nu e doar o băutură alcoolică pe care să o dai pe gât ca apa. Vinul e un aliment cu gust și care „dă gust”. E echilibrul perfect de arome și gusturi. E moment de reflecție. E scânteie de socializare. E prietenie. E cultură. E istorie. E acea licoare cu o încărcătură semnificativă de civilizație.

Vinul nu este doar alcool care energizează sau îmbată, ci e un produs identitar al civilizației umane care poartă în el o semnificație mult mai mare pentru o mare și importantă parte a omenirii.

Cele 10 porunci ale băutorului de vin

Înainte să trecem mai departe, în adâncimea paharului cu vin, las mai jos cele zece porunci ale băutorului de vin, pe care le-a așezat Cezar la loc de cinste, la începutul cărții sale:

  1. Vinul este o băutură alcoolică provenită din fermentarea mustului de struguri. Vinul se face doar din struguri, iar orice altă băutură din alte fructe nu poate fi considerată vin;
  2. Orice soi de struguri poate da naștere atât la vinuri seci, cât și demiseci, demidulci sau dulci. La fel, (aproape) orice soi poate da naștere și unor vinuri spumante, dacă este folosit cum trebuie;
  3. Vinul înseamnă nu doar arome, gust și valoare calorică dată de conținutul alcoolic. Înseamnă și valori profunde, care țin de cultură, de origine, de identitate personală sau de grup;
  4. Nu e adevărat că vinul „cu cât e mai vechi, cu atât e mai bun”. Doar foarte puține vinuri devin mai bune odată cu trecerea timpului;
  5. Bea vinul un pic mai rece decât te-ai fi gândit că e necesar. „La temperatura camerei”, expresia pe care sigur o știe toată lumea, înseamnă de fapt 16-18 grade, și nicidecum 22-25;
  6. Bea curat. Adică din pahare potrivite, cu picior, care pun în valoare cel mai bine vinul și pe care le umpli cel mult o treime;
  7. Încearcă, pe cât posibil, să știi ce vinuri bei și nu te opri la primul care ți-a fost pe plac. Continuă să explorezi! (De exemplu, eu sunt fan vinuri roșii seci, dar asta nu înseamnă că am unul singur preferat sau că nu încerc tot timpul și din cele albe, rose sau dulci. Chiar sticla din fotografia de la articol e un Ice Wine alb, dulce);
  8. Caută, în vinuri, complexitatea și echilibrul. Și aromatic, și gustativ. Senzația de armonie dintre alcool, arome, vioiciune și corpolență este de preferat unui singur gust sau unei singure arome dominante;
  9. Desfă sticla fără pocnete sau alte artificii și încearcă să consumi vinul alături de mâncare, de preferat una corect asortată. Și ține minte, pe cât posibil, patru cuvinte: „Mâncare locală, vin local”;
  10. Respectă munca celor care fac vin și care vorbesc despre vin.

După cele zece porunci, Cezar își povestește istoria personală cu lumea vinului și cum a ajuns nu doar să facă parte, ci și să pună bazele „tribului iubitorilor de vin”. Veți afla cum jurnalistul elvețian Dieter Mittler i-a stârnit cu adevărat interesul pentru vin, cu mult mai mult decât putea să aibă un om crescut într-o familie de viticultori din Odobești. Cum a început să scrie despre vin în 2002, în revista Connaisseur, împreună cu Valentin Ceafalău. Cum a învățat pe parcurs, intervievând oameni de meserie, citind și gustând. Cum făcea degustări comparate împreună cu Vali în propria sufragerie și încercau câte 22 vinuri deodată. Cum au început, în 2005, să publice primele topuri pe site-ul Vinul.ro. Cum a devenit site-ul și revistă tipărită. Cum au atras și alți oameni în comisiile de evaluare a vinurilor. Cum au trecut, dincolo de partea practică, și prin formarea academică pentru producerea și marketingul vinului la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară.

Nu putea lipsi din cartea asta un „dicționar al vinului”, în care Cezar explică, pe limba tuturor, cei mai importanți termeni din lumea vinului, pe care ar trebui să îi știe fiecare om care savurează un pahar cu vin. Iată doar câțiva dintre ei: aciditate, aerare, arome primare, secundare și terțiere, asamblaj, baricare, buchet, decantare, defect de dop, fructat, învechire, maturare, postgust, taninuri, terroir, vinozitate. Oricum, pe tot parcursul cărții veți găsi termeni importanți explicați bine, pentru că, până la urmă, întreaga carte e un dicționar și un ghid despre tot ce înseamnă lumea vinului.

Tot în carte veți găsi explicat, pas cu pas, care este procesul prin care se face vinul, de la culesul strugurilor până la metodele de păstrare a vinului. Cezar demontează și câteva mituri importante legate de „facerea” vinului, după care explică, la fel de clar, și care e de fapt treaba cu vinurile dulci, de la cele mai scumpe la cele mai ieftine.

Ce mai trebuie să știi despre vin?

Ce mai găsiți în carte?

  • Cum îți dai seama dacă un vin e bun sau nu?
  • Care sunt pașii unei degustări de vin?
  • Ce semnifică, de fapt, punctajele, medaliile și concursurile? Trebuie să menționez aici și volumul #Winelovers` Guide into Romanian Treasures, dar și comunitatea #Winelover România;
  • Ce eforturi și ce campanii a derulat Cezar alături de echipa lui pentru creșterea industriei de vinuri românești și pentru educarea oamenilor?
  • Cât costă un vin bun la magazin? Cât costă un vin bun la restaurant?
  • Cum e organizat un raft de vinuri în magazin?
  • Cum alegi un vin corect?
  • Cum citești corect eticheta unui vin?
  • Cum asociezi vinul cu mâncarea?
  • Care e diferența între „vinul de țară” și vinul cramelor care dispun de tehnologie și cunoștințe specifice?
  • Ce înseamnă un vin falsificat?
  • Ce presupun recomandările de vin de la prieteni, somelieri, degustători, jurnaliști, bloggeri și bucătari?
  • La ce să fim atenți când e vorba de trenduri în materie de vin?
  • Care sunt soiurile cele mai bune și de ce? Bineînțeles, cu puțină istorie a soiurilor românești Fetească Neagră, Negru de Drăgășani, Feteasca albă, Feteasca regală, Zghihara de Huși, Tămâioasa, Grasa de Cotnari, Busuioaca de Bohotin, Crâmpoșia, Frâncușa, Băbeasca neagră, Plăvaia, Șarba, Iordana, Mustoasa, Galbena de Odobești;
  • Ce anume a „schilodit” vinul românesc de-a lungul istoriei?
  • Care e diferența între vinurile românești și cele din afara României?
  • Care e diferența între Lumea Veche și Lumea Nouă, când vine vorba de vin?
  • Care sunt cramele și vinurile care au ridicat România? (Oricât de tentată sunt să scriu aici despre acest subiect și să le menționez pe toate, va trebui să vă las să le descoperiți singuri în carte, pentru că vă va ajuta să înțelegeți nu doar care vinuri sunt „mai bune”, ci și istoria și munca din spatele lor);
  • Care sunt cramele care „așteaptă să ridice România”, adică acele crame despre care veți auzi mult și bine în perioada următoare. La fel, vă las să le descoperiți singuri în carte, mai ales că mi-s dragi toate.

Finalul cărții ne aduce câteva articole publicate de-a lungul vremii, care conțin opinii savuroase ale unor grei din industrie despre vin, gastronomie și identitatea culturală a României. Veți găsi și câteva pasaje din interviurile luate de echipa GastroArt lui Vintilă Mihăilescu, cel pe care l-am îndrăgit și l-am citit de fiecare dată cu o imensă plăcere.

Tot aici veți afla demersurile făcute de Cezar pentru a organiza primul Congres Național de Gastronomie și Vinuri din România, care a avut prima ediție în 2017. Alături de Cezar Ioan, au mai fost doi inițiatori importanți: Chef Nico Lontras și jurnalistul Cosmin Dragomir, pe care îl găsiți atât la GastroArt.ro, cât și la Blid – Locantă Românească. Tot ei sunt cei care au reușit să instituie legal în România Ziua națională a gastronomiei și vinurilor din România, sărbătorită în fiecare an, în ultima duminică din octombrie. Asta ca să știți ce faceți, de exemplu, pe 25 octombrie 2020.

Până atunci, eu vă las cu linkul de unde puteți să vă luați și voi propriul exemplar din „Connaisseur fără ifose”, o carte „must have” scrisă de Cezar Ioan și publicată la finalul lui 2019, la editura GastroArt. Și, bineînțeles, cu recomandarea pe care o face și Cezar în carte să mergeți de acum la cât mai multe degustări de vinuri și să învățați și practic tot ce ați vrea și ar trebui să știți despre vin.

Și până ce ajunge cartea la voi, vă las cu încă un citat din carte. De data aceasta despre motivele pentru care ne place nouă vinul, celor din „tribul iubitorilor de vin”:

Ne place vinul nu doar pentru alcool, ci și pentru complexitatea aromatică și gustativă și pentru diversitatea de soiuri și gusturi de vin.

Ne place vinul pentru că este parte integrantă din bucuria gastronomiei (o masă fără vin e mic dejun, pentru noi – și uneori încercăm să facem chiar și din „breakfast” o masă adevărată, cu un strop de spumant).

Ne place vinul pentru că este energie regenerativă pentru minte și corp, pentru că este prietenie, căldură sufletească și pentru că scoate la iveală ce e mai bun în noi.

Ne place vinul pentru că este o poartă către istorie și către cultură și pentru că este călătorie (către interiorul persoanei sau către noi spații geografice, exterioare) și memorie, conectare (cu natura și cu alți oameni) și deconectare personală.