Întotdeauna am fost de părere că farmacia este acel loc în care mergi pentru a găsi o fărâmă de salvare la problema ta medicală. Asta înseamnă că te aștepți să fii întâmpinat de un zâmbet, de o ființă care să te ajute în rezolvarea problemei tale și de o urare de bine.

Personal, am fost în destule farmacii din Iași pentru a cumpăra anumite produse pentru sănătate. Mare mi-a fost mirarea când am observat că în peste 90% sunt întâmpinată de fețe acre, fără zâmbet și fără nici o dorință de a-ți ura o zi mai bună. Adică, la cât de nasol te simți atunci când ai nevoie de niște medicamente, ultimul lucru pe care vrei să îl experimentezi este o vânzătoare care întoarce ochii pentru că ai deranjat-o de la treburile ei personale.

Acum serios, e chiar atât de greu să zâmbești și să schimbi o vorbă bună cu un client? E chiar atât de greu să îți faci treaba pentru care ești plătită? Am lângă biroul meu o farmacie în care am intrat de câteva ori, deoarece e foarte aproape și mi-e comod să merg acolo. Se cheamă Gabriela Farm și e plină de fețe acre, care nu îți dau ”Bună ziua” și care parcă vând cartofi, nu medicamente.

De curând, am descoperit Farmacia Amedeea, un loc în care sunt întâmpinată de zâmbete și de sfaturi utile, de ți-e mai mare dragul să mergi acolo. Așa că prefer să merg câțiva metri în plus și să fiu tratată ca atare, decât să văd fețe acre.
La fel, prefer să dau un ban în plus dar să primesc un zâmbet, decât să dau mai puțini bani dar să văd numai greață.

La voi cum e? Contează zâmbetul vânzătoarei sau nu?