După ce am savurat delicioasa mâncare de la Restaurant Mamma Mia, am mers pe Copou pentru a ne lua doza de cofeină de la cea mai bună cafea la pachet din Iaşi – Teo`s Cafe. În forme şi arome diferite, cafeaua de aici este pentru mine şi pentru mulţi alţii un real obiectiv turistic al oraşului Iaşi. Energizaţi şi cu zâmbetul pe buze am pornit spre următoarele destinaţii:


Muzeul Universităţii: deşi la Icar Tours au fost organizate mai multe evenimente aici, eu una nu am reuşit să ajung. A fost muzeul meu preferat din toate pe care le-am vizitat şi îl recomand cu mare căldură tuturor. La parter se află informaţii şi exponate despre Civilizaţia Cucuteni, iar la etaj obiecte din istoria Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi. A fost emoţionant să văd documente originale extrem de importante, precum şi obiecte vechi folosite la începuturile facultăţilor;


Muzeul Poni-Cernătescu: la fel, a fost prima dată când am ajuns aici şi mi-a plăcut la nebunie ce am văzut. Pe lângă casa memorială care arată extrem de bine, piesele de rezistenţă ale turului au fost sala de chimie cu info-touch în care copiii vin şi fac ore de chimie interactive şi sala de mineralogie de la subsol;


Palatul Culturii: aşteptăm cu mare nerăbdare ca de la anul să se deschidă şi să îl putem vizta şi pe interior. Deocamdată am făcut doar câteva fotografii la exterior;


Casa Dosoftei: micuţă, dar cu documente extrem de vechi şi de importante, acest obiectiv turistic este destul de rar vizitat. Aici am aflat că o carte care se făcea înainte la tiparniţă dura aproximativ 5-6 ani. Nu mai fusesem aici de când eram copil, însă mi s-a confirmat amintirea pe care o aveam despre Casa Dosoftei: podeaua de la etaj cam şubredă şi scârţâitul specific;


Muzeul Unirii: da, recunosc, a fost prima dată când i-am păşit pragul şi m-a dat pe spate cu grandoarea cu care ne-a primit şi cu informaţiile pe care le-am aflat. Vă recomand din plin să îl vizitaţi pentru că merită fiecare minut petrecut acolo;


După vizita la Muzeul Unirii am plecat spre locul unde aveam să înnoptăm – Castelul Miclăuşeni. Un loc rupt parcă dintr-o poveste, aşezat într-un peisaj de vis, unde ai parte de acea doză de linişte de care are nevoie orice om activ în zilele astea. Prima dată când am auzit că mâncarea e de post ne-a fost un pic frică (da, ştiu, păcătoşii şi gurmanzii din noi), însă, când am gustat din produse şi am văzut câte bunătăţi poţi face de post, chiar ne-am bucurat că s-a întâmplat aşa. La fel şi la micul dejun.

Practic, am servit cartofi copţi cu pastă de ciuperci, pilaf cu ciuperci şi dovlecei la grătar, plăcintă de mere, pastă de linte super bună, pifteluţe din cartofi, zacuscă, dulceţuri şi un ceai de plante renumit la Miclăuşeni. Iar cazarea e perfectă pentru orice gust sau buzunar. Aşa că vă invit pe site-ul Castelului şi pe pagina de Facebook!


Noi ne-am încheiat seara/noaptea cu jocuri (rummy, renţ, poker) şi bineînţeles cu vinuţ bun de la Cetăţuia, am dormit excelent în camerele primitoare şi ne-am odihnit pentru următoarea zi de expediţie #piniasi.

Mâine revin cu a treia parte.