Când mi-au zis cei de la agenție că am un colet de la Regina Maria, mă gândeam că e vreun cadou cu un serviciu medical sau vreun produs farma. Pe moment, l-am gândit ca pe încă un colet din multele pe care le primesc. Așa că, atunci când am ajuns vineri seara acasă, pe la ora 22, după antrenamentul de pe stadion și după ce m-a prins o ploicică serioasă de mi-a udat și sufletul, m-am uitat la coletele primite în acea zi și am zis că poate să fie și Lenny Kravitz acolo, că eu tot mă bag direct la un duș și apoi la somn.

Le-am deschis de abia duminică, după o binemeritată pauză de odihnă. Și „mare mi-a fost mirarea”, vorba poetului, când în coletul de la Regina Maria am găsit… o carte. Bine, eu primesc multe cărți de la edituri, dar nu mă așteptam să primesc o carte de la Regina Maria. Și nici măcar nu e o carte obișnuită. E… pff, nici nu știu cum să vă zic. Vă zic doar că atunci când am deschis coletul și am citit pe copertă „Compendiu de ipohondrie română”, am râs tare. Am văzut că proiectul face parte dintr-o campanie semnată Regina Maria în colaborare cu băieții ăștia de care mi-e drag de mor de la Radio Guerrilla, așa că am lăsat orice altceva la o parte, m-am întins frumușel în hamac și am devorat minunăția asta de carte, care cred că ar trebui să ajungă la fiecare român în parte. Bine, nu doar să ajungă, evident! Trebuie să fie citită, înțeleasă și conștientizată de fiecare român, mai ales de către cei care sunt atât de bine ilustrați în paginile ei.

Ipohondrii trăiesc printre noi

Cum care-s ăia? Îi știți voi foarte bine, pentru că trăiesc printre noi și ne fac să ne dăm ochii peste cap mai ceva ca mașinăriile alea cu jocuri de noroc: tipul care petrece mai mult timp la farmacie decât oriunde altundeva; tipa care se autointitulează persoană cu intoleranță la gluten, deși nu i-a zis vreodată vreun medic că ar suferi de așa ceva; omul care pentru orice problemă are același leac, cum ar fi sfânta cremă de gălbenele; tipa obsedată de bio, organic și alte cele; părintele care își acoperă odrasla cu o mie de haine și îl dă din 5 în 5 minute cu gel antibacterian; individul care merge la doctor și îi spune el doctorului ce are și ce ar trebui să ia; cel care se plânge tot timpul că îl mai doare câte ceva; tipa care citește doar forumuri și crede tot ce apare acolo; persoana aia care crede că răcește dacă stă cu picioarele goale pe gresie și preferatul meu din fiecare zi: cel care crede că îl trage curentul.

Fiecare tipologie de personaj e explicată și ilustrată pe câte o pagină de carte, într-o manieră fix pe gustul meu, adică exact maniera aia care combină umorul cu responsabilitatea. Sunt 30 de personaje în carte, iar partea și mai faină e că fiecare personaj a primit o denumire în limba română și una în latină, ca să fie compendiul compendiu până la capăt.

Recunosc că m-am zburlit un pic când am citit titlul cu Exageratul de sală (Sportus freneticus), pentru că pe mine m-a prins foarte tare treaba asta cu mișcarea și sunt sigură că se ridică minimum 4 sprâncene și se dau pe spate măcar 6 perechi de ochi de fiecare dată când pun în social media câte-o poză de la antrenamente. Dar citind, mi-am dat seama că nu e despre mine. Bine, nici nu avea cum, că eu fac treaba asta cu medic nutriționist și antrenori pe bune, nu ca tipul din poveste care trage pur și simplu de fiarele din sală, își pedepsește corpul fără milă, apoi, eventual, ia un taxi, pentru că e prea comod să meargă pe jos. Ah, evident, nu lipsesc pozele pentru Instagram, cu sfântul pupic pe brațul mult prea umflat de prafuri.

Dar hai că vă las aici o mostră, ca să înțelegeți mai bine și ca să nu vorbesc singură. Și v-o las fix pe asta cu trasul de curent, această boală a românilor pe care doar românii o au și de care suferă atât de aprig și în număr atât de mare. Pe lângă altceva, nu-i mai zic ce!

Trasul de Curent (Ferestres Deschises)
Trasul de Curent este probabil cel mai tradițional specimen de ipohondrie română. Obsesia lui constantă legată de ferestrele deschise îl fac greu de suportat în grupuri sau adunări de oameni, la petreceri, în vizite și chiar în propria sa casă. Este ușor de recunoscut și datorită refuzului său de a se așeza undeva mai jos de nivelul standard de înălțime al unui scaun.

De fiecare dată când Ferestres Deschises are dureri de cap, de măsele, de spate, de picioare, de scalp, de piept, de stomac, de unghie sau de inimă frântă din dragoste, pune egal între simptomatologia sa și faptul că a fost tras de curent în ziua precedentă. Rareori, însă, un reprezentant al speciei Ferestres Deschises se încumetă să se interpună între două geamuri deschise, camerele apartamentului sau casei lui fiind aerisite pe rând. Asemenea unui sportiv de performanță, rapiditatea cu care Trasul de Curent se avântă către cel de-al doilea sau al treilea geam deschis pare, de multe ori, ceva desprins din Cartea Recordurilor la proba Închis Geamul Viteză.

Până la ora actuală, România înregistrează cea mai mare rată de îmbolnăviri cauzate de curent, plasându-se astfel pe locurile I, II, III, IV… atât în Europa, cât și mondial. Trasul de Curent nu se află niciodată într-un real pericol, însă visează adesea la o locuință nouă, în centrul Capitalei, categoria lux sau confort 1, cu trei camere și o singură fereastră.

Hai, măi, ce știe medicul ăla?

Acum, râdem, glumim, vorba bancului, dar lucrurile sunt cât se poate de serioase. Tipul ăsta de om chiar există și continuă să ia tratamente după ureche, fără să consulte un medic. Și eventual dacă merge la doctor și nu îi convine ce aude, spune că medicul ăla habar nu are despre ce vorbește, că doar boala aia a avut-o și Gicuțu de la 4 și lui i-a trecut cu frunze de varză. Păi despre ce vorbim, dom`le, aici? Nu știe nimic medicul ăla!

Proiectul ăsta vorbește despre situații reale trăite de români și nu e menit să ridiculizeze pe cineva, ci doar să crească gradul de conștientizare asupra unor cazuri care nu ar trebui să se întâmple. E un proiect care ne îndeamnă nu doar să mergem la doctor, ci și să găsim un echilibru în tot ceea ce facem și în ceea ce alegem ca stil de viață. Pe scurt, să alegem echilibrul și logicul, nu ridicolul, ipocrizia și ignoranța. Sau, așa cum zic și oamenii ăștia mișto în cartea lor, cu sănătatea nu e de glumit, așa că, pentru ca binili să învingă, este bine să mergem la doctor!

Da, da, știu! Acum o să mă întrebați de unde vă luați și voi Compendiul cu pricina, că doar vreți să râdeți și voi în hohote, să identificați tipologii și să le citiți nepoților peste ani cum erau românii în 2019 (asta, bineînțeles, în situația ideală în care nu vor mai fi existat astfel de specimene prin anii ăia în care au ajuns unii utilizatori îmbătrâniți deja prin aplicațiile domnului Facebook).

Dar hai să vă zic cum puteți să vă luați compendiul! Pentru că… știți ce e tare? E pe rețetă compensată și îl puteți primi așa, pur și simplu, cum primește românul tag în pozele cu trandafiri pe Facebook. Acum pe bune, intrați acilea, pe site la oamenii ăștia de la Regina Maria, completați datele voastre în formularul din josul paginii și primiți compendiul prin curier, cât ați zice „ipohondru”. Ca să nu mai zic că puteți citi unele dintre povești direct pe site, dacă sunteți mai fani de citit din online și de astea.

Așa că vouă vă zic lectură plăcută, să dați mai departe de știre, ca să afle tot românul ipohondru sau nu și, bineînțeles, să mergeți de fiecare dată din timp la medic!

Celor de la Regina Maria și de la Radio Guerrilla le zic un mare „Felicitări!” pentru inițiativă și că de abia aștept să facem împreună lucruri mișto la Iași. Păi, tre` să scoatem vata din urechi și să deschidem mințile peste tot, nu?