Acest articol a plecat oarecum si de la un comentariu la articolul despre scandalul de la cinema. Stiu, o sa dati ochii peste cap, insa se pare ca pot scoate multe de acolo. Oricum, ca sa va mai linistesc, sa stiti ca nu e singura sursa. Realitatea care ma inconjoara e o sursa si mai puternica. Dar sa nu va mai tin in suspans si sa va spun despre ce este vorba.

Toti avem prejudecati. Mai multe sau mai putine, mai puternice sau mai slabe, fiecare dintre noi le are. Iar cel care spune ca nu are prejudecati este un mare mincinos sau nu stie la ce se refera acest lucru. A se vedea domnisoarele care participa la Miss si care declara cu cea mai mare mandrie posibila ca ele nu au prejudecati. 

Pentru cei care termenul de „prejudecata” este inca in faza de ceata, iata mai jos doua explicatii din DEX si din NODEX:

– Părere, idee preconcepută (şi adesea eronată) pe care şi-o face cineva asupra unui lucru, adoptată, de obicei, fără cunoaşterea directă a faptelor; 
– Opinie preconcepută, de cele mai multe ori eronată şi defavorabilă, impusă de mediu sau de educaţie. 

Cand aceste prejudecati sunt intarite de o anumita mentalitate ingusta, problema devine din ce in ce mai grava. Ei bine, in seara cu incidentul la cinema, Etienne a declarat ca este student in anul 5 la Electronica si Telecomunicatii. Dupa ce am postat respecivul articol, imi scrie un prieten de-al domnisoarei manager un comentariu in care imi spune asa: „Daca ai bursa la CID nu inseamna ca esti mai buna profesional decat managerul cinematografului”. Pai … ia sa vedem … domnisoara manager a mai facut o greseala? Ce uimire! Pentru ca Etienne e student in anul 5, ei au presupus automat ca eu sunt mai mica decat el si ca sunt si eu studenta. Nu stiu cum de au ajuns la concluzia ca as fi studenta tot acolo si ca as avea bursa la respectiva facultate, insa mi s-a mai reprosat si faptul ca nu am lucrat o ora in viata mea, studenta fiind. Nu stiu de unde vin prejudecatile astea, insa ca manager de cinema, domnisoara, impreuna cu prietenul ei, se puteau documenta un pic inainte sa se mai faca putin de ras, si sa afle ca Etienne este mai mic decat mine cu doi ani, ca eu am terminat facultatea si ca nu am terminat Telecomunicatii, ca am avut bursa de student la Cuza, ca am lucrat din primul an de facultate si ca in perioada cu incidentul scriam un curs de Managementul Conflictelor. In fine … detalii. Dar detalii care mi-au ridicat semne de intrebare. Adica .. exaista la romani aceste prejudecati si aceste mentalitati cum ca femeia trebuie sa fie mai mica decat barbatul, ca un individ daca este student inseamna ca e lenes si nu lucreaza si mai mult e automat inferior unei persoane aflate intr-o pozitie de management? Sau individul care mi-a comentat la articolul despre oferta de training si care m-a intrebat ironic daca o fata tanara le poate sti pe toate. Atitudine extrem de des intalnita de altfel la toate trainingurile pe care le tin. Oare toti romanii astia care stau atat de mult in Italia nu se „molipsesc” oare cu atitudinea de degajare si de „de ce nu?” a italienilor? Oare chiar atat de varza sunt romanii la acest capitol? Asta ma face sa inteleg mai bine de ce trainingurile mele de interculturalitate sunt atat de prost primite pe piata autohtona si atat de dorite in strainatate.