Când eram mică, tata citea foarte multe cărți. Nu știu cum se făcea, dar majoritatea erau despre război. Și încerca să mă convingă și pe mine să citesc, povestindu-mi tot felul de detalii tragice pe acest subiect. Copil fiind, am început să prind o antipatie față de cărțile despre război, pentru că, deh, la vârsta aia voiam să aud despre lucruri mai plăcute. Și multă vreme am evitat cărțile despre asta, doar așa, pentru că rămăsese din copilărie un pitic pe creierașul meu!

De abia după ce am crescut bine am început să-mi deschid ochii și urechile la cărți cu tema asta și evident, să le înțeleg mai bine, cu mintea unui adult. Este și cazul minunatei cărți scrise de Svetlana Aleksievici, Războiul nu are chip de femeie. Cum să vă explic eu vouă cum e cartea asta? Ei bine, când am citit Războiul nu are chip de femeie, am simțit un cuțit care îmi sfâșia inima în zeci de bucăți. Citești un fragment, apoi închizi ochii, respiri adânc și lași lacrimile să curgă. E o carte plină de durere, de o realitate pe care unii încearcă să o uite, unii o ignoră pur și simplu, iar alții de abia așteaptă să o spună mai departe, tuturor! Pe mine una m-a cutremurat și de abia aștept să o citiți și voi.

Svetlana Aleksievici a adunat în cartea asta mărturiile femeilor care au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial, niște adolescente care habar nu aveau ce înseamnă războiul și nici viața, în general. Mărturiile sunt de tot felul, de la cele mai tragice și mai năucitoare, până la cele care îți smulg un zâmbet trist. Femei care au văzut în fața ochilor cum le este omorât copilul, femei care au fost mai viteze decât mulți bărbați de pe front, femei care, timp de patru ani, nu au mai fost femei.

Supraviețuitoarele războiului îi povestesc Svetlanei Aleksievici prin tot ce au trecut: visurile mărețe întrerupte de apariția războiului, despărțirea de familie și plecarea pe front, foamea, frigul și condițiile aprige, poveștile de dragoste, frica, curajul și prietenia, lupta pentru supraviețuire și fuga de moarte. Ce ți-e dat să vezi într-un război, mai ales ca femeie, te marchează pe veci și nu te mai lasă să fii niciodată omul de dinainte.

Am vrut inițial să povestesc mai mult despre carte, să las și câteva citate din ea, dar mi-am dat seama că nu aș putea alege doar un fragment. În plus, aș vrea să vă îndemn să o citiți și să asimilați singuri toate povestirile femeilor care au luptat în Al Doilea Război Mondial! Vă garantez că veți privi viața cu alți ochi!

Este prima carte scrisă de Svetlana Aleksievici pe care o citesc și, pentru că mi-a plăcut atât de mult, mi-am propus să i le citesc și pe celelalte, mai ales că au fost publicate în 43 de limbi și în 47 de țări, iar Războiul nu are chip de femeie s-a vândut deja în peste 2 milioane de exemplare! O găsiți și voi la reducere, pe Libris.ro!

Foto: Andreea Ignat