Vă spuneam ieri că lansăm un concurs zilele acestea pe blog, unde premiul va fi un set de cărți scrise de Alfie Kohn. Cum întrebările legate de detaliile concursului au apărut deja și au fost multe, iată și concursul.
Perioada de desfășurare: 29 martie – 30 aprilie 2016.
Anunțarea câștigătorului: Miercuri, 4 mai 2016
Premiu: Un set de cărți scrise de Alfie Kohn – Parenting necondiționat, Pedepsiți prin recompense și Mitul temei pentru acasă.
Ce trebuie să faci: Răspunde printr-un comentariu la acest articol la întrebarea ”Cum crezi că va fi copilul tău ca adult?” și pune accent pe ceea ce faci tu, ca părinte, să îl ajuți să ajungă acolo. Răspunsul care ne va plăcea cel mai mult va primi cadou setul de cărți scrise de Alfie Kohn!
Nu uitați că Alfie Kohn vine pe 21 mai în România, așa că nu ezitați să vă înscrieți cât mai curând! Toate detaliile despre eveniment le găsiți aici!
Foto: shop.totuldespremame.ro
Copilul meu va fi un adult fericit, bun la suflet și demn. Cel puțin, asta îmi doresc pentru el și pentru asta încerc mereu ca eu să pot fi educator și exemplu. Să-i fiu mamă și prieten bun, punct de sprijin și de echilibru. Să am mereu brațele pregătite pentru o îmbrățișare, să am mereu brațele „descuiate” pentru a-i oferi spațiu și libertate.
Iubirea e necondiționată, dovedită prin fapte și rostită oricât de des – dar nu neglijăm nici explicațiile, regulile și responsabilitățile.
Pare ușor dar, Doamne, ne împiedicăm și ne împotmolim când ne e lumea mai dragă! Și-nvățăm să ne acceptăm nereușitele, să ne cerem iertare, să ne ridicăm și să mergem mai departe. Din nou și din nou! Pentru că un părinte bun nu e un părinte perfect – iar un copil perfect nu e un „cuminte” și-un „minunat”, la modul în care am fost educați să credem toate astea…
Copilul meu va fi un adult fericit – pentru că va ști mereu că are voie să greșească. Să nu știe. Să învețe. Să descopere! Copilul meu va fi un adult fericit, pentru că învață deja să nu fie în competiție cu alții – ci cu el însuși. Copilul meu va fi un adult fericit pentru că învață zi de zi să zâmbească și să iubească. Copilul meu va fi un adult fericit, pentru că se dezvoltă într-o familie în care simțim că iubirea se înmulțește, pe măsură ce o împărțim și o dăruim.
Copilul meu va fi un adult cu suflet bun și frumos. Împreună încercăm să fim OAMENI – în fiecare zi, să avem zâmbet, să avem lacrimi, să avem cuvinte frumoase, o mână de ajutor, o minte creativă și colorată, o viață de povești și de pasiuni, o realitate în care fiecare om e special fix așa cum e el.
Copilul meu va fi un adult demn – căci nici iubirea, nici omenia, nici credința, nici respectul pentru aproapele nu înseamnă prostie. Copilul meu va fi un adult care va iubi și va accepta oamenii, dar nu se va teme de ei, nici nu le va intra în grații cu forța, nici nu se va rușina cu ceea ce el însuși reprezintă.
Copilul meu va fi un adult cu rădăcini la care s-au pus multă dragoste, timp de calitate petrecut în familie, discuții pe orice subiecte. Copilul meu va fi un adult care va privi cu drag spre copilărie, care va ști că oricând se poate întoarce acasă, că oricând va găsi alinare în brațele părintești.
Copilul meu, de fapt, nu e al meu – în sensul egoist și manipulator al cuvântului. E un dar neprețuit de la Dumnezeu, un împrumut pe termen lung și frumos, un talant din care să rodească adultul de mâine.
Am spus că nu-i ușor. Am spus că ne împiedicăm și că, uneori, conturul lui „mâine” abia se întrezărește… Și, totuși, astăzi, orice ar fi, suntem mână în mână, suflet lângă suflet, drag lângă drag. Și trăim astăzi, și ne bucurăm astăzi, și învățăm astăzi… și ne pregătim mereu pentru un nou „astăzi”. Cu suișuri și coborâșuri. Împreună. Învățăm. Știm. Greșim. Avem voie. Continuăm. Mereu. Cu iubire. Cu dorință de bine. Cu credință. Necondiționat!
[…] Concurs pentru părinți, care trebuie să răspundă la întrebarea ”Cum crezi că va fi copilul tău ca adult?” 🙂 […]
Copiii mei vor fi adulti cu suflet bun, cald, vor fi iubitori, responsabili, încrezători in sine, vor stii sa spună nu, fără teama ca vor fi criticati, respinși, se vor impune prin vorbe înțelepțesc, vor stii sa-si asume Greșelile si sa învețe din ele, vor prețui sufletul omului mai presus de aspectul fizic si nu-si vor dedica viata câștigului de bani, ci iubirea de oameni, respectul, cinstea, demnitatea le vor călăuzi pașii prin viata. Copiii mei vor fi oameni fericiti.
Eu vreau sa cresc un copil fericit , care va deveni un adult independent cu un comportament sanatos … Eu am crescut mereu comparata cu alti copii si mereu cu frica sa nu-i dezamagesc pe parintii mei , in scoala , apoi in liceu ,apoi la facultate … Nu m-a intrebat nimeni ce-mi place sa fac, ce as vrea sa fac , ei stiau ca asta trebuie facut … si ce folos , la 30 de ani am iesit in cic din somaj … Nu-i condamn, cred ca erau bine intentionati , insa eu imi doresc altceva pentru copilul meu , iar cu atata acces la informatie , in ziua de azi, doar sa nu-ti doresti , nu poti ! Ma bucur ca am descoperit un nou blog de parenting , ne ajuta mult experienta altor parinti, ne da putere ! 🙂
Copilul meu va fi OM. Va face greseli din care va invata si va avea reusite meritate si muncite. Asta poate il va face fericit, poate nu, dar intotdeauna va fi un luptator. In sensul cel mai asertiv posibil, cu respectul cuvenit celor din jur. Eu incerc sa il ajut in devenirea sa aratandu-i lumea asa cum este, cu bune si rele. Si iubindu-l asa cum este si cum va fi.
Chiar daca Victor are abia 9 luni eu ma gandesc inca de cand era in burtica la ceea ce ar trebui sa fac ca el sa devină un model pt societate.Am decis sa folosesc proverbul „ce tie nu ti place altuia nu i face” si asta nu pentru ca eu as fi primit o educație greșita ci pentru ca atunci erau alte vremuri.Voi pune accent pe educația si cultura oferită de scoli sau facultăți insa nu in totalitate.Copilul meu va trebui sa fie cult insa nu notele bune obtinute la scoala ma vor convinge.Victor nu va fi niciodata constrâns sa învețe pentru o prăjitura, o jucărie sau o vacanta.Va studia pentru ca ii voi insufla dorința asta pentru a deveni un om bun care se va descurca in absolut orice situație.Nu mi doresc sa fie prieten cu oricine si nu pentru ca sunt ipocrita ci pentru ca vreau sa fie in contact doar cu persoane de la care are ceva de învățat insa nu as vrea sa i lipsească altruismul.Mi ar plăcea peste câțiva ani sa am in fata un adevarat bărbat, cu trăsături frumoase, îngrijit in ceea ce privește aspectul fizic de la unghii si dinti pana la haine, respectuos dar in acelasi timp si oarecum periculos.Niciodata nu se va lasa călcat in picioare insa dreptatea nu si o va face cu pumnul ci cu creierul.Isi va trăi viata si se va distra,lucru pe care eu nu l am facut cu viata mea, insa o va face cu măsura si responsabilitate.Nu va creste in certurile parinților si nici nu l va avea ca model pe bunicul care chiar daca din păcate este alcoolic, Victor va învața sa l respecte si sa l ajute crezând ca este doar obosit.Internetul si smartphone-ul nu i vor fi deloc străine insa sunt convinsă ca le va folosi in cea mai mare parte in scop constructiv.
In primul rand trebuie sa spun ca a fi parinte,mamica,e cea mai mare binecuvantare si cel mai frumos dar ce l poti primi de la viata!Ei m au invatat ce e iubirea neconditionata si dragostea fara margini.
E evident ca fiecare mama isi doreste tot ce e mai bun pentru ai sai prunci,la fel imi doresc si eu.Insa,a fi parinte nu e tocmai cel mai usor lucru.Imi doresc ca ei sa creasca frumos,asa ca tot timpul vreau mai mult de la mine.Doar prin exemplul propriu le putem arata cel mai bine lumea.
Imi doresc ca ai mei copii sa invete cand sa spuna nu,sa traiasca in si din iubire fata de tot ce i inconjoara,sa se bucure de tot ce le aduce prezentul!
In primul rand trebuie sa spun ca a fi parinte,mamica,e cea mai mare binecuvantare si cel mai frumos dar ce l poti primi de la viata!Ei m au invatat ce e iubirea neconditionata si dragostea fara margini.
E evident ca fiecare mama isi doreste tot ce e mai bun pentru ai sai prunci,la fel imi doresc si eu.Insa,a fi parinte nu e tocmai cel mai usor lucru.Imi doresc ca ei sa creasca frumos,asa ca tot timpul vreau mai mult de la mine.Doar prin exemplul propriu le putem arata cel mai bine lumea.
Imi doresc ca ai mei copii sa invete cand sa spuna nu,sa traiasca in si din iubire fata de tot ce i inconjoara,sa se bucure de tot ce le aduce prezentul!Copii mei vor fi ce vor ei sa fie,iar noi ii vom iubi exact asa cum sunt,mereu!
Buna ziua, sunt mamica unui baietel nazdravan si dornic de iubire.
Este foarte greu sa stiu cum o sa fie cand va creste dar stiu sigur ca voi incerca in fiecare zi sa ii arat ca il iubesc si
sa il pregatesc pentru viitor. Sa stie ce inseamna sa fii iubit, sa ai o familie fericita, sa fii respectat si sa respecti pe cei de langa tine.
Imi doresc sa fie un adult care sa se accepte asa cum este el, cu bune si cu lucruri mai putin bune; pentru ca nimeni nu este perfect. Este important sa ne iubim asa cum suntem noi si sa incercam sa facem o lume mai buna pentru noi si pentru cei din jurul nostru.
Câștigătoarea cărților scrise de Alfie Kohn este Anda Elena Pintilie! Mulțumesc tuturor pentru participare! Felicitări, Anda! Îți trimit e-mail cu informațiile privind modalitatea de a intra în posesia premiului.
Îți mulțumesc, Andreea, pentru tot!
În sârșit m-am învrednicit să transform comentariul și în postare la mine pe blog 🙂 http://saptepietre.ro/2016/09/cum-va-fi-copilul-meu-adultul-de-maine.html
În curând sper să revin cu un concurs – pe ideea dar din dar se face Rai – în care să se mai bucure cineva de cartea pe care deja o aveam: „Parenting necondiționat”.
[…] aceasta este un răspuns la un comentariu-concurs din primăvară, în care Andreea Ignat cu al său Blog de Părinți m-a întrebat: Vrei cărțile lui Alfie Kohn? Le-am vrut, am vorbit despre cum cred că va fi […]