Dacă 2020 a fost anul în care am citit cele mai puține cărți (doar 62), am zis să recuperez din plin în 2021. Nu că anul ăsta ar fi mai liber, dar mi-am propus și promis deopotrivă să nu mai fac rabat tocmai de la citit. Și pentru că nu voi avea timp suficient de recenzii amănunțite, am zis că e mai bine să fac în fiecare început de lună câte o listă cu cărțile citite în luna anterioară. Așa, ca o sursă de inspirație, ca să mărim în fiecare zi numărul oamenilor care citesc și iubesc cărțile.

15 cărți citite în ianuarie 2021

5 biografii
7 romane din literatura internațională
1 roman din literatura română
2 cărți pe care le-am încadrat general la Cultură generală

Edituri:

Polirom – 5 cărți
Art – 4 cărți
Humanitas – 3 cărți
Publica – 1 carte
Globo – 1 carte
Rao – 1 carte

[Bio] În pielea goală, David Sedaris, Editura Publica, 344 pagini

Nu prea ai cum să nu-l iubești pe David Sedaris, cu umorul său unic și cu scriitura lui aparte. Despre el și despre cărțile lui am scris și în articolul Sfaturi despre scris și umor de la David Sedaris

[Bio] Meseria de romancier, Haruki Murakami, Editura Polirom, 288 pagini

L-am recitit pe Murakami cu al său jurnal despre scris, așa cum revin iar și iar la cărțile din domeniul meu

[Beletristică] De veghe în lanul de secară, J. D. Salinger, Editura Polirom, 280 pagini

De departe unul dintre cele mai bune romane din literatura universală, „De veghe în lanul de secară” a fost și cel mai de succes roman al lui Salinger, iar toată industria cinematografică a tras de el să îl ecranizeze. Salinger a refuzat și a fugit de scena publică, copleșit de toată atenția mediatică. Cartea a fost ecranizată după moartea lui, când familia sa a fost mai mult decât încântată să facă acest proiect extrem de bănos.

[Beletristică] Iscoadă în țărână, William Faulkner, Editura Rao, 256 pagini

În 1948, William Faulkner scria „Intruder in the dust”. Un an mai târziu, cartea era ecranizată, iar Faulkner primea Premiul Nobel pentru Literatură

[Istorie/Cultură generală] Lumea scrisă, Martin Puchner, Editura Polirom, 328 pagini

O trecere în revistă a modului în care scrisul și cărțile au schimbat lumea încă de la începuturile lor până în prezent

[Beletristică] Bătrânul și marea, Ernest Hemingway, Editura Polirom, 173 pagini

Cum să lipsească tocmai Papa din lista romanelor clasice și a recitirilor de anul ăsta?

[Bio] Gala-Dali, Carmen Domingo, Editura Humanitas, 330 pagini

Până și un geniu ca Dali are nevoie de femeia potrivită lângă el. Iar Gala i-a fost muză, prietenă, agent, parteneră, sprijin și suflet-pereche. Fără Gala, Dali nu ar fi fost Dali.

Iar cartea asta… vai! E genul acela de carte pe care o citești dintr-o răsuflare și care nu vrei totuși să se termine. Plină de determinarea Galei, de geniul creator al lui Dali, de ciudățeniile lui și de erotismul ei, dar mai ales plină de viață trăită la o cu totul altă intensitate, cartea asta intră fără doar și poate în topul meu.

Am primit-o cadou vara asta, la București, de la Ioana, care văzuse că citeam „Jurnalul lui Dali” pe plajă și că îmi plăcea la nebunie. Ei bine, cartea asta mi-a plăcut mai mult decât jurnalul lui, așa că îți zic un mare „Mulțumesc”, Ioană dragă.

[Cultură generală] Arta sexualității, Emily Nagoski, Editura Globo, 437 pagini

Demontare de mituri, cazuri reale, studii și un limbaj prietenos, chiar dacă e scrisă de un medic. Un fel de ABC-ul sexualității și mai ales O-ul ei. O de la orgasm, evident.

[Beletristică] Iubire, Toni Morrison, Editura Art, 278 pagini

Un roman cald, plăcut, autentic, semnat de Toni Morrison, prima femeie afro-americană care a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură.

[Beletristică] Mătușa Julia și condeierul, Mario Varga Llosa, Editura Humanitas, 368 pagini

Doamne, cât de mult mi-a plăcut romanul ăsta și scriitura incredibilă a lui Llosa! Mulțumesc, Ofelia, pentru cadoul ăsta care mi-a mers la suflet!

[Beletristică] Abatorul cinci, Kurt Vonnegut, Editura Art, 198 pagini

Că tot vorbeam de clasici și de scriitori simpatici și aparte, „Abatorul cinci” e una dintre acele cărți pe care e musai să le citești într-o viață.

[Bio] Toxic, Francoise Sagan, Editura Art, 90 pagini

Mi-a plăcut întotdeauna Francoise Sagan. Nu doar pentru stilul său rebel, ci și pentru scriitura ei din romanele atât de celebre. De data aceasta, am optat pentru o biografie inedită, un jurnal scris după un accident grav de mașină, în timp ce era internată și sedată cu tot felul de pastile pe care le consideră toxice.

[Literatură română] Ziua de naștere a lui Mihai Mihailovici, Dumitru Crudu, Editura Humanitas, 248 pagini

Un roman mai mult decât inedit, scris impecabil de Dumitru Crudu, pe care l-am citit cu sufletul la gură. Mulțumesc, Mihai, pentru recomandare. Ca de fiecare dată, îmi recomanzi numai cărți bune.

[Beletristică] Portretul lui Dorian Gray, Oscar Wilde, Editura Polirom, 252 pagini

De departe o capodoperă literară și una dintre cărțile de căpătâi, pe care nu ai cum să nu o apreciezi. Deși în prezent este considerată una dintre cele mai importante cărți din literatura universală și este predată în școlile din întreaga lume, când a fost lansată, nu a avut deloc parte de aprecierea de astăzi. Soția lui spunea pe atunci: „De când Oscar a scris romanul ăsta, nimeni nu mai vrea să mai vorbească cu noi”. Dar lui Oscar nu-i păsa. He was born to be „wilde”. Și era de părere că „Nu există cărți morale sau imorale. Cărțile sunt bine scrise sau prost scrise.”

[Bio] Viața secretă a marilor artiști, Elizabeth Lunday, Editura Art, 288 pagini

Nu mai știu în ce an am devorat „Viața secretă a marilor scriitori”, dar știu că mi-a plăcut enorm. Așa că, atunci când am văzut că există și partea cu artiști, am comandat-o imediat și am savurat-o în același fel. Pentru că mi se pare că am învățat despre toți oamenii ăștia când eram mici ca despre niște genii de neatins, fără să putem să le aflăm poveștile din spatele capodoperelor și fără să ne dăm seama că și artiștii, la fel ca scriitorii, sunt și ei oameni de la care avem ce învăța. Să mai spun, de exemplu, că recitind cu mintea de acum și cu toate informațiile aflate între timp opere pe care le-am citit inițial în liceu sau facultate le înțeleg cu totul altfel?

Cărțile pe care le citesc le postez pe contul meu de Instagram și, bineînțeles, pe contul nou de Goodreads, unde ne putem împrieteni virtual, vorba aia și unde putem discuta mai multe pe tema cărților. Asta până ne putem revedea fizic la o ceașcă de vorbă, de care mi-e dor de mor.