Atunci când o instituţie de orice fel este la început de drum este mai mult decât necesar ca ea să aibă parte de o campanie de PR bine planificată şi implementată. Dar de ce? Simplu: fiind nouă pe piaţă, are nevoie ca publicurile să afle de prezenţa ei şi să se facă credibilă în faţa acestora. Începând cu o campanie de PR bine pusă la punct, compania respectivă se va face uşor cunoscută pe piaţă şi îi va fi mult mai simplu să îşi menţină o imagine pozitivă în rândul publicurilor sale.
Însă campaniile de PR nu au loc doar la început de drum pentru a te poziţiona şi atât. Relaţiile Publice sunt un proces continuu de comunicare, prin care se cercetează nevoile publicurilor, se oferă acestora exact ceea ce au nevoie şi se lucrează intens la creşterea gradului de notorietate, vizibilitate şi credibilitate a companiei.
Campaniile de Relaţii Publice nu se realizează în nici un caz pentru a creşte nivelul de vânzări a companiei. Este absolut incorect să îţi stabileşti ca obiectiv de campanie de PR „creşterea vânzărilor cu 10% într-o perioadă de un an”. Asta nu e treaba PR-ului, ci a departamentelor de Marketing şi Vânzări. Treaba PR-ului este să lucreze împreună cu aceste departamente pentru a creşte imaginea companiei, care, ulterior, va duce la creşterea vânzărilor.
Nu realiza o campanie de PR doar pentru că lucrezi la departamentul de PR a companiei din care faci parte. Cercetează mai întâi nevoile companiei şi mai ales ale publicurilor sale şi de abia apoi poţi decide dacă şi când poţi realiza o campanie de PR.
Aşadar, când din cercetarea ta rezultă că instituţia din care faci parte are probleme la nivel de notorietate, credibilitate şi vizibilitate, atunci e momentul să acţionezi printr-o campanie de PR.
Asta ar fi intr-o lume ideala. Pentru ca in lumea reala… nah… oamenii de PR fac si marketing si fac si de mancare, daca este cazul. Iar atunci obiectivele se intrepatrund.
Da, o stiu pe asta cu facutul a mai multe lucruri doar pentru ca este cazul. Ideea e sa nu faci mai mult din celelalte decat PR efectiv si obiectivele sa nu aiba legatura mai mult cu marketingul si vanzarile decat cu relatiile publice.
Parerea mea proprie (altele pot sa dau, da’ ati citit cu totii literatura de specialitate mai multa decat mine) este ca cei care angajeaza nu inteleg scopul relatiilor publice si il confunda cu vanzarile, scopul resurselor umane si il confunda fie cu training, fie cu pastrat carti de munca, scopul analizei economico-financiare, confundandu-l cu interpretari financiar-contabile, etc.
Mai ales cand lucrurile se intrepatrund, asa cum bine zice si Ines, ar trebui sa ne punem problema: „sa cer eu cursul ala de PR pe care mi-l doream, sau sa ii cer lu’ sefu’ sa faca bine sa se duca el?”