1 decembrie 2015. Ultima zi de weekend prelungit și prima zi de decembrie. Sper doar să fie și o nouă zi în care să mai ieșim din zona noastră de confort. O zi în care să facem cu mânuțele noastre acele schimbări pe care ni le dorim atât de mult și pe care tot le așteptăm de la ceilalți. O zi în care să ne aducem aminte de Colectiv, de toți cei care nu sunt lângă noi, de sistemul deloc perfect al unui stat deloc de partea oamenilor. Pentru că mi se pare că am uitat mult prea repede tot ce s-a întâmplat, iar mulțimea aia furioasă din stradă s-a așezat din nou comod pe canapea.

Aș vrea să fie o nouă zi pe care să nu o mai privim ca pe ”încă o zi liberă de la muncă”, ci ca pe un nou început al schimbărilor din noi. Să nu mai fie încă un prilej de a bea bere și de a mânca mici, ci o oportunitate perfectă de a pune piciorul în prag și de a face ceva pentru noi.

Aș vrea să simțim această mândrie că suntem români și această solidaritate în fiecare zi, nu doar la Ziua Națională sau atunci când trecem printr-o tragedie colectivă. Aș vrea să ne mișcăm fundul de pe canapea, să credem cu adevărat că se poate și chiar să o facem! Să mișcăm lucrurile în direcția noastră și să fim, la rândul nostru, exemple pentru ceilalți cetățeni și pentru copiii noștri.

Pentru că mi se pare absurd să aștepți să facă cineva ceva în locul tău și să ai pretenții nerealiste, fără ca tu să miști un deget. Și, nu, degetul ăla din mijloc nu se pune! Absolut deloc!

1 decembrie 2015. Un nou început, pentru o Românie așa cum ne-o dorim: a bunului simț, a corectitudinii, a implicării, a toleranței, a modestiei, a educației și a nevoilor cetățeanului.

Foto: dailyfinance.com