Ia spuneți-mi voi ce auziți cel mai des când faceți greșeala de a-i întreba pe oamenii din jurul vostru ce mai fac. Ok, în afară de eternul „Bine”, că știm toți că ăla e doar un cuvânt de suprafață, pe care nu îl crede nimeni, nici măcar cel care îl zice. Vă zic eu: „Sunt obosit/obosită”. De cele mai multe ori, acompaniat de și mai faimosul „Nu mai am timp de nimic”. Ei, hai, că parcă începe să vă sune cunoscut, așa-i?

Da, toată lumea din ziua de azi e obosită, epuizată, terminată de muncă și de stres. Nah, toți le avem pe ale noastre și știu și eu foarte-foarte bine cum stă treaba la capitolul ăsta. Vă mai amintiți cum am ajuns la urgențe în 2016 cu burnout? Când de abia mă țineam pe picioare și mi-a zis doctorița că e grav și că trebuie să mă interneze, iar eu i-am spus că nu am cum să rămân, că am… treabă. De parcă femeia mă invita la o șuetă, ca fetele și eu o refuzam politicos, pe motiv că sunt așteptată în altă parte. Am stat două săptămâni în perfuzie atunci și tot de atunci viața mea s-a schimbat radical, oricât ar suna a mare clișeu. A fost momentul în care am înțeles că EU sunt cea mai importantă persoană din viața mea și că nu voi mai lăsa niciodată munca să primeze, oricât de mult iubesc ceea ce fac. Iar de atunci m-am ținut de plan, fără abateri.

Dar anul 2019 a fost până acum unul plin de schimbări pe toate planurile, de la modificat lista de clienți și modul de lucru, până la divorț și tot ce vine odată cu el. Așa că în viața mea au venit cumva natural un nivel mai mare de stres, o oboseală mai resimțită și o nevoie și mai acută de sănătate și grijă pentru mine. Stabilisem deja să încep un program de nutriție și sport pe bune (stați liniștiți, vă povestesc zilele astea de-a fir a păr despre tot ce se întâmplă fain la Dietis și, mai ales, cum). Gândul că voi începe să mănânc altfel și să fac sport în toată starea de oboseală în care eram, m-a speriat un pic (da, uite că mă mai sperii și eu). Așa că primul gând m-a dus la… un supliment alimentar. Banal veți spune și total neașteptat, dar simțeam nevoia atât fizic, cât și mental, de ceva acolo, care să îmi dea un boost de energie. Poate chiar a fost o nevoie mentală mai mult, care să mă liniștească și să mă încurajeze să fac față noilor schimbări în bine din viața mea.

Fiți amabilă, aveți vitamina B12, dar fix de asta?

Am întrebat medicul (hey, eu chiar vorbeam serios ieri când vă ziceam despre compendiu și mersul la doctor) ce ar trebui să iau și mi-a spus că e de ajuns un supliment alimentar cu vitamina B12 pentru ce am eu nevoie, pentru că e una dintre vitaminele esențiale pentru organism. Și cum lucrurile se întâmplă întotdeauna cu un motiv, fix a doua zi primesc un e-mail din care aflu că:

„WÖRWAG Pharma, o companie germană activă pe plan internațional, cu valorile unei afaceri de familie și cu un renume foarte bun construit de-a lungul timpului, produce B12 ››ANKERMANN‹‹, un supliment alimentar cu vitamina B12, disponibil în principalele lanțuri de farmacii din România. Produsul este o vitamină hidrosolubilă, esențială pentru organism. Ajută în cazul senzației de extenuare, reduce oboseala inexplicabilă și îmbunătățește calitatea somnului. În plus, alungă stările de neliniște și îți readuce bucuria de a trăi. Consumul de B12 ››ANKERMANN‹‹® Vital asigură necesarul zilnic de vitamina B12 care furnizează suficientă energie atât pentru eforturile fizice cât și pentru cele intelectuale.”

Apoi dacă nici ăsta nu e un semn, nu știu ce mai e. Așa că m-am documentat frumușel, m-am consultat cu medicul în privința produsului și m-am dus la farmacie să-l iau. Ce-i drept, am omis în primă fază informația aia cu principalele lanțuri de farmacii și am ajuns în două farmacii de astea mai micuțe, unde farmacistele s-au uitat la mine de parcă le-aș fi cerut burgeri de la farmacie, nu vitamina B12. Au încercat să îmi dea altceva similar, evident, că doar știm cum e cu industria pharma și vânzările, dar eu m-am ținut pe poziții, că semnu-i semn, nu? Am găsit la Ropharma, în mall, cu 35 ron cutia cu 50 de comprimate și am luat-o acasă de parcă îmi îndeplinisem profeția.

Am o lună și un pic de când iau câte una dimineața, înainte de micul-dejun și, da, la mine a funcționat. Și fizic, și psihic. Și a ajutat și partea aia de motivație și de mental de care ziceam mai sus, pentru că te simți oarecum mai liniștit când știi că faci ceva în plus pentru sănătatea ta. Nu zic că trebuie să le luați și voi sau că sunt cele mai bune pentru toată lumea, că doar nu sunt Gicuțu din articolul de ieri, dar zic că pe mine m-au ajutat fix pe ce aveam nevoie. Și dacă simțiți că e ce trebuie și pentru voi, eu îmi fac datoria și vă informez că aveți opțiunea asta. Cu marea mențiune că un supliment alimentar ajută, dar nu rezolvă din rădăcini problema, mai ales dacă nu mergeți la medic și dacă nu vă ajutați un pic organismul. Adică e clar că nu e de ajuns să iei suplimente și să te aștepți la miracole peste noapte, dacă mănânci haotic, nu faci mișcare și muncești până ajungi la urgențe.

Iar pentru cine nu știe, vitamina B12 este perfectă pentru: vegetarieni și vegani, pentru cei care consumă foarte multe produse procesate, pentru gravide, bătrâni și pentru cei care iau anumite medicamente pe termen lung. Bineînțeles, asta pe lângă cei care lucrează foarte mult și au nevoie de un stimulent care să îi ajute la îmbunătățirea capacității fizice și psihice, precum și la reducerea stărilor de oboseală și extenuare. Pe scurt, cam 90% dintre oamenii pe care îi știu.

Așa că vă las pe final cu linkul către site, ca să aruncați și voi o privire și să vedeți dacă vi se potrivește or ba. Și orice decizie luați, vă rog eu mult să munciți mai puțin, să aveți mai multă grijă de voi și să vă bucurați mai mult de viața asta care e al naibii de scurtă și de imprevizibilă! Și cine știe… poate articolul ăsta e acel semn pentru voi.