Mai țineți minte când eram copii și aveam musafiri, mai ales la zilele speciale? Nu știu dacă la voi era la fel, dar la noi erau câteva tipare care erau urmărite cu sfințenie.

În primul rând, indiferent că musafirii erau cunoștințe mai îndepărtate, rude sau prieteni apropiați, se făcea musai curățenie-lună. Și nu știu cum să vă spun, dar noi aveam musafiri mai tot timpul, așa că se pare că făceam și curat la greu. Și, vai, cât m-a mai torturat pieptănatul franjurilor de la covoare!

În al doilea rând, se făcea multă mâncare. Da` multă, nu așa! Cu masă mare și băutură cât cuprinde, ca să se simtă omul bine, vorba aia! Iar mama, chiar dacă era sărbătorită, muncea de-i săreau capacele, nu doar la figurat, dar și la propriu!

În al treilea rând, se asculta muzică și se dansa. Țin minte și acum pick-up-ul la care rula singurul disc cu Modern Talking, formația care mi-a marcat copilăria. Modern Talking pe repeat, adulții într-o cameră și copiii la grămadă în dormitor.

În al patrulea rând, erau cadourile. Și indiferent de ocazia cu care veneau oamenii ăia la noi, indiferent că era ziua mamei, o aniversare sau o petrecere pur și simplu, mama primea cadou două lucruri: bibelouri și vaze decorative.

Deja știam ce urmează să primească, mai ales că pe atunci cam toate modelele de vaze pentru flori erau cam la fel. Evident, nu s-a întâmplat doar o dată să primească același model de vază, așa că multe dintre ele au devenit cadouri date mai departe altora. Și uite așa, săraca mama avea oroare să primească sau să vadă vaze, iar oroarea asta i-a rămas și până în ziua de azi.

Eram odată în concediu și am văzut niște produse românești foarte faine, printre care niște platouri din ceramică și, evident, vaze din ceramică. Erau superbe și aveau niște prețuri foarte bune, așa că am cumpărat niște suveniruri de acolo, însă, am avut grijă să nu îi iau nimic decorativ mamei, mai ales vaze pentru flori sau vaze decorative. Nu de alta, dar nu aș fi vrut să o văd cum se schimbă la față, la fel cum nu aș fi vrut să testez pe capul meu cât de tari sunt acele produse românești din ceramică.

Nici măcar nu știu de unde a venit trendul ăsta al musafirilor de atunci de a-i lua mamei cadou vaze, mai ales că ea nu a afirmat niciodată că ar avea vreo pasiune pentru ele. Dar, nah, probabil, fiind în era bibelourilor, vazele erau un cadou la îndemână pentru oricine, indiferent de ocazie.

Asta ca să știți de ce zice mama tot timpul că îi plac vazele, atât timp cât nu le mai primește cadou. În septembrie e ziua ei! Mai bine zic să vă luați voi o vază și ei să îi luați cu totul altceva! Orice altceva!

Foto: shutterstock.com