Dacă ne uităm într-un dicţionar de termeni, vom observa scris în dreptul cuvântului „management”: activitatea şi arta de a conduce. Ei bine, a fi manager nu este chiar atât de simplu precum pare, activitatea in sine fiind la propriu o artă. Managerul este acea persoană numită să conducă, iar faptul că nu a fost aleasă de către subalterni în această funcţie îi îngreunează cu siguranţă sistemul de lucru.
Se tot vorbeşte despre cum poţi deveni manager de succes. Internetul şi librariile abundă în astfel de informaţii. Şi clar avem de învăţat din greşelile sau din succesele altora, însă până nu suntem noi înşine puşi în situaţia de a conduce o afacere, o echipă, o activitate, nu putem înţelege ce înseamnă de fapt a fi manager şi ce trebuie să faci pentru a avea succes în această poziţie.
Din proprie experienţă am învăţat că există o abilitate de bază pe care un manager ar trebui să o deţină, şi anume comunicarea cu publicurile instituţiei pe care acesta o conduce, mai ales cu subalternii săi. Şi asta pentru că oamenii care lucrează pentru tine sunt cea mai importantă resursă a companiei. Ei îţi ţin afacerea pe roate, ei sunt factorii de decizie ai succesului sau insuccesului firmei.
Un singur angajat nemulţumit va afecta automat întreg sistemul de lucru al companiei, de aceea este extrem de important pentru un manager să acorde atenţie nevoilor subalternilor săi şi să îi motiveze, oferindu-le exact ceea ce se mulează pe tipul fiecăruia de personalitate. De exemplu, un manager ar putea crede că îşi motivează contabilul dacă îl trimite în vacanţă într-o altă ţară. Numai că e foarte posibil ca acea persoană să urască deplasările şi atunci nemulţumirea creşte şi mai mult. Cunoaşte-ţi-vă angajaţii şi colaboratorii şi veniţi în întâmpinarea nevoilor acestora. Arăta-ţi-le că vă pasă de ei şi de ceea ce fac şi afacerea voastră va înflori. Ei sunt cei care stabilesc cât aport îşi aduc companiei şi mai ales ce vor spune apropiaţilor despre modul de lucru al acesteia.
Nimeni nu e născut pentru a fi manager, toate abilităţile acestuia putând fi deprinse pe parcursul vieţii, în urma instruirilor şi a lucrului cu oamenii. Experienţa de a coordona câte un proiect, câte o echipă, câte un buget se dobândeşte în timp, învăţând cum să îţi motivezi echipa, cum să îţi planifici activităţile, cum să comunici cu partenerii de afaceri, cum să îţi transmiţi mesajul corect, cum să gestionezi bugetele, cum să te încadrezi în termenele-limită sau cum să faci faţă riscurilor şi să iei cele mai inspirate decizii.
Am observat că pretenţiile salariaţilor de la şefii lor sunt din ce în ce mai mari, trecând de stadiul de parte financiară a colaborării. Poate şi pentru că românul este cârcotaş din fire şi va avea mereu ceva de comentat la adresa şefului. Însă cu siguranţă este o mare diferenţă între angajaţii care fac aceste comentarii pentru că sunt nemulţumiţi şi nemotivaţi şi a căror atitudine va duce inevitabil la scăderea profitului firmei, şi între angajaţii care fac comentarii nevinovate doar pentru a întreţine o atmosferă de voie-bună între subalterni.

Dar, fără doar şi poate, angajaţii trebuie să încerce să renunţe la mentalitatea cum că şeful trebuie să facă tot şi, mai mult, ar trebui să încerce să aducă propriile iniţiative în cadrul companiei. Iar un angajat mulţumit de mediul de lucru şi de felul în care este tratat şi apreciat de manageri va aduce cu siguranţă beneficii întregii companii.

Articol scris de Andreea Marc pentru Jurnalul de Est