Tot circulă zilele astea pe net un set de întrebări pe care mamele le adresează copiilor, alături de răspunsurile lor comice. Așa că i-am propus și eu Rebecăi să ne jucăm de-a interviul. A fost foarte încântată. Atât de încântată, încât a trebuit să adaug întrebări, după care să inversăm rolurile și să fiu și eu cea intervievată. Bineînțeles, de către ea.

Iată ce a ieșit:

Eu: Care este prenumele mamei tale?
Rebeca: Andreea, d`oh.

Eu: Mama este grasă sau slabă? (aveam emoții, că doar cu câteva zile înainte îmi zisese că m-am mai îngrășat de când stau acasă și că oricâtă mișcare aș face, tot degeaba, dacă gătesc încontinuu și dacă nu ieșim afară la joacă)
Rebeca: Șlabă (pff, și asta fără să stea măcar pe gânduri)

Eu: Mama e înaltă sau scundă?
Rebeca: Înaltă (față de ea, evident!)

Eu: Care este mâncarea preferată a mamei?
Rebeca: Banana (mda, hai, săriți cu glumele!)

Eu: Ce haine îi place mamei să poarte cel mai des?
Se uită la mine, vede că am pe mine o pijama roz roz, își dă seama că nu asta port cel mai des și zice:
Rebeca: Haine galbene! (culoarea mea preferată)

Eu: Câti ani are mama ta?
Rebeca: 16 ani (Da, pe-un picior!)

Eu: Ce cadou ai vrea să-i faci mamei?
Rebeca: O inimă foarte mare, de culoare galbenă, pe care șcrie „Mami, te iubeșc” și fățuca mea șimpatică. (Modesta de ea)

Eu: La ce îi place mamei să se uite cel mai des.
Rebeca: La laptop. (Muncesc, nu doar mă uit la el, da?)

Eu: Ce îi place mamei să facă cel mai des?
Rebeca: Șă șe zoațe cu mine.

Eu: Ce spune mama ta cel mai des?
Rebeca: Te iubeșc. (Are dreptate, îi zic asta de câteva ori bune pe zi)

Eu: Unde ai vrea sa călătorești cu mama?
Rebeca: În București, ca șă nu ieșim din România. Nu vreau șă îți șpun acum de ce. (Nu am insistat. Dar la cât de dorită sunt să ies din casă, e bine și până la colțul blocului, darămite până la București)

Eu: Ce vrei sa devii când vei fi mare?
Rebeca: Cântăreață. D`oh.

Eu: De ce se teme mama cel mai mult?
Rebeca: Șă mă piardă pe mine.

(Oh, daa! Citiți cum a dispărut Rebeca odată de lângă mine, apoi uitați-vă la asta)

Eu: Ce o enervează pe mama cel mai mult?
Rebeca: Când uneori nu o așcult.

Bonus:

Eu: Ce îți place cel mai mult la mama ta?
Rebeca: Că mă iubește, că e drăgușă cu mine și că mă înțelege… aproape tot timpul.

Eu: Ce activități îți place cel mai mult să faci cu mami?
Rebeca: Șă ștăm ca fetele.

Eu: Care este meseria lui mami?
Rebeca: Citește cărți și scrie pe laptop.

Eu: Ar trebui să aibă mami un iubit?
Rebeca: Da, ar cam trebui!

Eu: De ce?
Rebeca: Ca șă fie cineva care șă o drăgănească atunci când nu șunt eu lângă ea. (Pff, cred că partea asta merită o discuție separată)

Eu: Cum ar trebui să fie iubitul mamei?
Rebeca: Drăguț, puternic și șă o alinte pe mami. (Iar asta merită un articol separat)

Eu: La ce este cea mai bună mami?
Rebeca: Șă găteașcă și șă mă „iubirească”.

Acum, a trecut și ea la întrebările ei:

Rebeca: Îți place șă petreci timp cu mine?
Eu: Cel mai mult îmi place să petrec timp cu tine.
(Zâmbește, satisfăcută)

Rebeca: Ce meșerie știi tu că vreau șă am când o șă fiu mare?
Eu: Cântăreață și exploratoare.
Rebeca: Și balerină! M-am hotărât între timp.

Rebeca: Mie îmi plac inșectele?
Eu: Nu, doar râmele. Pe care le scoți din pământ, te joci cu ele și apoi le pui la loc în pământ.
Rebeca: Asa e! Dar doar dacă șunt vii!

Rebeca: Ai si tu ochi de vultur ca mine?
Eu: Da. Vedem amândouă perfect!

Rebeca: Te-a înțepat și pe tine vreodată albina, ca pe mine?
Eu: Da. De mai multe ori, că doar ne place amândurora să petrecem timp în natură, nu?

Rebeca: Ce îmi place mie șă fac cel mai mult, când șunt cu tine?
Eu: Să ne jucăm ca fetele. Iar când nu ești cu mine, să te uiți la desene.

Rebeca: Dar ce joc îmi place mie cel mai mult șă mă joc cu tine?
Eu: De-a caii.

Rebeca: Care este mâncarea mea preferată?
Eu: Pizza și paste.
Rebeca: Daaa! Și prăjiturile bune pe care mi le faci tu!

Rebeca: Care este culoarea mea preferată?
Eu: Roz. D`oh.

Rebeca: Ce fel de jucărie mi-aș dori eu acum?
Eu: O balerină roz?!
Rebeca: Nuuu… un unicorn imenș, de pluș.

Rebeca: Am vreun frate sau o soră?
Eu: Nu.
Rebeca: Păi… și? Că eu vreau!
Eu: #AltaIntrebare

Rebeca: Ce îmi doreșc cel mai mult de jiua mea?
Eu: Două lucruri: un cățel și un cal.
Rebeca: Da… și un frate.

Și aici s-a încheiat interviul! I-am făcut în schimb o nouă prăjitură și i-am zis că se cheamă „frate”. I-a plăcut prăjitura, dar mai puțin gluma. Nah, așa e viața de părinte!

Foto: Fotograf Irina Mocanu Studio