Pentru că se pare că toată lumea adoră perlele scoase de Rebeca (doi ani și trei luni), iar ea le scoate pe bandă rulantă, m-am hotărât să le pun pe hârtie și să le păstrez. Și cum știu că vă place să le împărtășesc cu voi, voi pune și pe blog periodic câteva dintre RebePerlele ei. La cererea publicului, iată primele zece:

—————————————-

Rebeca vede o mireasă pe stradă. Se duce la ea:
– Bunăăă! Cum te cheamă?
Mireasa e fascinată de Rebeca, așa că se apleacă și începe să vorbească cu ea. După ce află numele miresei, Rebeca îi spune:
– Eu șunt Lebeca și am doi ani! Ești foalte flumoasă!
Apoi vede pe brațul miresei o cicatrice și îi spune:
– Oh, nuuu! Ai o bubă aiți!
Și până să îi explice mireasa cum a făcut acea bubă, Rebeca se apleacă și o pupă pe cicatrice, apoi îi dă o îmbrățișare și îi zice:
– Gata! Ești ca nouă! Acum poți șă te măliți!

—————————————-

Buni o udă un pic pe Rebeca, iar ea îi spune:
– Nu-i amujant, buni! Nu-i amujant deloc!

—————————————-

– Rebeca, vino puțin la mine!
– Nu pot, mami! Am o tleabă foalte impoltată de făcut aiți!

—————————————-

Rebeca se urcă pe cântar. O întreb:
– Ei, și… cât ai? Ce scrie acolo?
– Șclie Malia Lebeca Inat!

—————————————-

În piață, bunicul Marc cumpără flori și negociază cu vânzătoarea:
– Cât costă toate florile astea?
– 65 lei!
– Și dacă iau toate buchetele, mi le dați la 60, da?
– Bine! 60!
Rebeca:
– Ba nu! 40!

—————————————-

Rebeca se cațără peste tot și face tot felul de acrobații. Așa că o întreb:
– Măi, mami, unde să te dau? La gimnastică sau la circ?
– Nicăieli! Ștau acașă! Merși!

—————————————-

Afară începe să plouă. O ploaie măruntă de vară, cu soarele încă pe cer. Rebeca:
– Oh, nuuu! Să fuzim! Pouăăă!
– Rebeca, știi, puțină ploaie de vară poate fi chiar amuzantă. Nu ne va topi și nu se va întâmpla nimic rău, dacă ne udă puțin.
– Bine, bine, fie! Ștăm aiți șă ne ude!

—————————————-

– Doamneloool şi domniloool, înţepeee şpectacoluuul cu Maliaaa Lebecaaa Inaaat!
– Îmi dai şi mie un bilet la spectacolul tău?
– Nu mai şunt! Ş-au telminat toate!

—————————————-

– Te iubesc, Rebeca!
– Merşi, mami! Eşti şimpatică!

—————————————-

După cumpărături, lui tati îi cade din portbagaj un borcan de muștar, care se sparge pe stradă. Rebeca se uită la tati și, dând din cap a dezaprobare și mișcându-și degetul arătător în stânga și în dreapta, îl atenționează:

– Nu-i flumoș, tati, nu-i flumoș deloc!