Când a împlinit un an, fiică-mea a primit cadou, de la oameni diferiți, două triciclete. Și în fiecare zi, cât era ziua de lungă, stătea în curte și voia trasă în ele. Fiecare avea un timp de plimbat și nu era zi în care să ignore vreuna din ele. Ba într-una, ba într-alta! Când a venit toamna ajungea deja la pedale, așa că a învățat care e mișcarea aia magică ce face tricicleta să se miște din loc. Dar, frigul s-a instalat repede și Rebeca noastră nu a mai putut merge cu tricicleta. Însă, știu sigur că la primăvară va trebui să ne îndreptăm privirea spre biciclete de copii.

Chiar dacă zona în care locuim ne face oarecum dependenți de mașină și Rebeca e obișnuită și chiar îi place să meargă tot timpul ”bum-bum”, aș vrea tare mult să fie o fetiță căreia să îi placă mișcarea și sportul, care să se deplaseze mult pe jos sau cu bicicleta, așa că e important să o învățăm de mică ce este sănătos și important pentru sănătatea ei.

Știți acei copii care merg la toate cursurile opționale și extra-școlare și știu să facă balet, pian, tenis, karate, pictură și engleză, dar nu știu să cumpere singuri o pâine sau cum se compostează un bilet de autobuz? Ei bine, nu vreau ca fiică-mea să fie unul dintre acei copii. Aș vrea să fie ancorată în realitate și să se bucure de viață cu tot ce are ea de oferit, decât să fie un copil de nota 10, fără habar de lumea înconjurătoare.

Iar sportul și mișcarea, în general, sunt metode bune de a aerisi creierul unui copil, de a-l face mai vioi, mai sănătos, mai sociabil, mai încrezător în sine. Nu aș vrea ca fiică-mea să stea în casă și să se joace de-a prințesa cu păpușile sau cu jucării care imită obiecte din realitate. Dar aș vrea tare mult să se urce pe o bicicletă, să exploreze împrejurimile și să se bucure de natură. Deja știe ce înseamnă respectul pentru natură și ceartă pe oricine aruncă gunoaie pe jos, face măi-măi la toate florile și la toți copacii și îi place să meargă desculță prin iarbă și pe pământ. Și cred că este important ca un copil să aibă de mic o relație puternică cu natura, pentru că îl face mai responsabil, mai iubitor, mai atent și mai fericit.

Spre rușinea mea, nu am învățat nici până în ziua de azi să merg pe bicicletă și știu cât de rău e pentru mine și pentru sănătatea mea. Cu siguranță nu vreau asta și pentru Rebeca, așa că mă voi asigura că știe de mică să meargă pe bicicletă, să cutreiere dealurile de pe lângă casă, să plece în drumeții și să se bucure de natură. Și poate învăț și eu odată cu ea cum stă treaba la capitoul mers pe bicicletă. Gata, la primăvară ne uităm după o bicicletă de copii potrivită pentru vârsta ei!

Foto: sustrans.org.uk