Ești ruptă de oboseală. De câteva săptămâni viața ta s-a schimbat complet și, mai nou, ești responsabilă de viața unei ființe mici și plăpânde, cu care nu știi încă cum să comunici. Ești mamă pentru prima dată și totul devine copleșitor. Nu mai știi când dormi, când mănânci, când îți faci și tu nevoile, ca omul, iar dușul pare ceva dintr-un cu totul alt film. Oboseala devine cronică, iar stresul e la el acasă! Colac peste pupăză, te trezești și cu o stare de aia nasoală de balonare excesivă, care îți creează un disconfort total. Și când crezi că nu mai poate fi nimic mai rău decât atât, bebelușul tău începe să urle, pentru că are… colici.

Oh, colicii… acest termen cu care sunt amenințați părinții încă de când mama rămâne însărcinată. Eu am citit o groază despre colici, am fost la evenimente și am discutat cu medici și, cu fiecare informație pe care o aflam, mă înspăimântam din ce în ce mai tare. Pentru că toată lumea îmi vorbea de efecte și de tratarea lor, dar nimeni nu îmi spunea cum să fac să le elimin complet. Mai mult, toată lumea îmi spunea ce să îi fac copilului în acele momente, dar nimeni nu îmi spunea cum să abordez eu problema, pentru mine, de la alimentație până la starea mea psihică. Ca să nu mai spun că un cadru medical mi-a înșirat lista lungă de medicamente pe care aș putea să i le dau copilului, adăugând: „Nu este ceva care să funcționeze la toată lumea. Trebuie pur și simplu să le încerci pe toate și să vezi ce merge. Și e posibil ca până ajungi la ăla bun, să îi treacă de tot colicii de la sine”. Și cum să nu descurajeze asemenea cuvinte o proaspătă mamă, care nu mai știe oricum pe ce lume trăiește?

Țin minte că atunci când avea Rebeca colici, mă uitam neputincioasă la ea cum urlă din toți rărunchii, cum se face roșie la față și cum își zvârcolește tot corpul de durere. Am încercat atunci toate metodele posibile, de la cumpărat biberoane speciale până la dat copilului tot felul de remedii medicale sau naturale. Însă, am omis unul dintre cele mai importante aspecte care țin de colici la bebeluși – să fiu eu, ca mamă, bine cu mine și să îi transmit copilului această stare de liniște, de calm, de bine. Fiți pe pace! Nu zice nimeni că e și ușor să faci asta, mai ales la primul copil!

Așadar, ca de la mamă la mamă, iată ce vă recomand când vine vorba de colici!

  1. Fără stres! Da, știu, pare ușor de zis și al naibii de greu de făcut! Dar, dacă priviți colicii ca pe ceva firesc, nu ca pe un bau-bau necruțător, lucrurile devin un pic mai ușor de suportat și de tratat. Pentru că tot stresul ăla vă afectează pe voi, ca mame, și se transmite inevitabil în doze mari către bebeluș;
  2. Atingere. Se spune că primele trei luni de viață reprezintă de fapt al patrulea semestru de sarcină. Este perioada în care copilul se adaptează noii lumi, așa că este crucial ca el să petreacă un timp cât mai îndelungat în brațele mamei, înconjurat de dragoste, de blândețe, de mângâiere. Este și motivul pentru care bebelușii din triburile africane, care sunt purtați tot timpul la sânul mamei, piele pe piele, nu plâng din cauza colicilor în primele luni de viață. Nu uitați și de băițele calde cu multe atingeri ușoare, urmate de masaje liniștitoare, mai ales pe burtică;
  3. Alimentație. Până să învăț de la un nutriționist ce înseamnă alimentația corectă și stilul de viață sănătos, aveam și eu mari probleme cu greutatea, cu balonarea și cu disconfortul creat de mesele nepotrivite. Evident, lipsa unei alimentații corecte la mamă se traduce prin starea de rău la bebeluși, transmisă atât prin alăptare, cât și prin conectarea firească dintre mamă și copil;
  4. Sunete. Cum spuneam și la punctul 2, bebelușul este obișnuit cu spațiul din burtica mamei, în care a locuit în ultimele nouă luni. Asta înseamnă inclusiv niște zgomote care nouă ni s-ar părea, în mod normal, deranjante, dar care, pe ei îi calmează. E vorba despre sunetul puternic de aspirator, de uscător de păr sau de televizor nefuncțional. Așa că fie dați drumul la aceste aparate, fie descărcați aplicații pe telefon intitulate „White noise”, și vă uitați cum se liniștește copilul ca prin miracol. Noi le-am folosit pe toate și chiar a funcționat;
  5. Comunicare. Chiar dacă ai impresia că ființa aia mică din fața ta nu poate comunica cu tine, să știi că, de fapt, e toată ochi și urechi și respiră prin toți porii comunicarea cu tine, principala ei legătură cu lumea exterioară. Așa că, ceea ce îți recomand eu, ca de la mamă la mamă, pentru a-ți liniști copilul, este să-i vorbești tot timpul, bineînțeles, cu blândețe și cu dragoste.

Înainte de final, vă mai spun că, dacă vreți să încercați și medicamente sau tratamente naturiste pentru colici, nu uitați să treceți mai întâi pe la medicul pediatru, ca să vă asigurați că cel mic plânge chiar din cauza colicilor și că tratamentul este adecvat nevoilor lui.

Iar la final, vă spun doar că, pe cât de bau-bau par acești colici, atât de repede vor trece și veți uita de perioada asta atât de crâncenă din viața unei proaspete mămici. Așa că bucurați-vă de minunea din brațele voastre, oferiți-i dragoste cât cuprinde și fiți acolo lângă ea 100%! Și nu uitați nicio clipă de voi! Pentru că dacă voi sunteți bine, și copilul vostru va fi bine!

Foto: Pinterest.com