Am scris la un moment dat articolul ăsta pentru un site cu povești interesante și, cum site-ul a „sucombat” între timp, am zis să resuscitez măcar articolul ăsta tare drag mie. E despre muzică și despre poveștile din spatele ei, așa că e logic că e unul dintre subiectele mele preferate. Și pentru că e lung, cât 20 de coveruri, l-am împărțit în patru, câte una pentru fiecare săptămână din noiembrie. Hai să vedem cu ce începem!
Le-ai fredonat de nenumărate ori, pe ele ai dansat, te-ai îndrăgostit, te-ai despărțit, ai râs, ai plâns și ai trăit povești intense, fără să știi că și ele au poveștile lor. A venit vremea să afli și să spui mai departe poveștile cover-urilor celebre despre care nu știai că sunt cover-uri.
1. Nothing compares to you (1990)
Îi spuneam „Cântăreața cheală” nu pentru că ar fi avut vreo legătură cu Eugen Ionescu (alta decât faptul că împart zodia Săgetător), ci pentru era mult mai la îndemână decât numele irlandez: Sinéad Marie Bernadette O’Connor.
Fata cuminte rănită din dragoste care a ajuns celebră cu videoclipul Nothing compares to you nu era chiar o fată cuminte, ci o rebelă căreia îi plăcea la nebunie să creeze probleme și să arunce prea ușor cuvinte grele.
Nici Prince nu a îndrăgit-o prea tare, dar asta nu a împiedicat-o pe Sinéad să facă un cover după piesa lui din 1985. Pentru că da, Nothing compares to you, celebra baladă de dragoste pe care ai suspinat la balul de absolvire, a fost compusă și cântată inițial de Prince, în 1985.
Ei, vezi tu, dragă Prince, nimic nu se compară cu tine, dar, în unele cazuri, există „povestitori” mai potriviți să spună povestea.
2. Waiting for tonight (1999)
Waiting for tonight a fost cel de-al doilea videoclip din cariera lui Jennifer Lopez, care i-a și adus Premiul pentru cel mai bun videoclip dance la MTV Video Music Award. A fost și momentul în care a intrat prima dată în cabina de editare și a învățat cum sunt montate videoclipurile. Iar de atunci, e nelipsită din proces.
Perfecționistă din fire și cu o încredere în sine dusă la extrem, Jennifer era convinsă că poate să pună mai bine în valoare melodii ale altor artiști. Așa s-a întâmplat și cu piesa despre care vorbim, compusă și cântată inițial în 1997, de un band mai puțin cunoscut, 3rd Party, format (previzibil!) din trei tipe. Trupa nu a rezistat foarte mult împreună și nici piesa n-a atins celebritatea, așa că Jenny from the block a înhățat-o și a dus-o pe culmi, unde îi e locul. Ba chiar i-a făcut și o variantă în spaniolă la un moment dat. Iar lumea spune că ar fi una dintre cele mai bune piese din cariera ei muzicală.
Oare de-asta spun foștii ei iubiți că JLo face cât trei femei la un loc?
3. Girls just wanna have fun (1983)
E imposibil să nu fi fredonat măcar o dată Girls just wanna have fun. Femei din toată lumea l-au transformat într-un imn al fetelor, fără să știe adevărul din spatele lui. La câtă energie feminină punea în el Cindy Lauper, cui îi mai păsa că piesa îi aparținea, de fapt, unui bărbat?
Da, Girls just wanna have fun a fost compusă de Robert Hazard, în 1979, care a cântat-o, evident, din perspectiva unui bărbat. Treaba asta nu prea i-a plăcut lui Cyndi, o feministă convinsă, care trebuia să-i demonstreze domnului Hazard că și femeile pot să cânte și să se distreze. Și uite așa a apărut, patru ani mai târziu, varianta feminină care i-a adus piesei celebritatea.
Ăsta da hazard, domnule Robert!
4. Easy (1992)
Pui pariu că „Easy like Sunday morning” e opera băieților de la Faith no More, așa-i? Ei bine, nu te grăbi, o să pierzi pariul. E drept că ei au lansat propria variantă a piesei Easy în 1992. Dar, vezi tu, Easy e de fapt un cover și a fost compus de nimeni altul decât Lionel Richie, în 1977, pe vremea când încă mai făcea parte din Commodores.
Say „Easy like… Lionel Richie”!
5. Without you (1994)
Când spui Mariah Carey, spui Without you și când spui Without you, spui Mariah Carey. Sau, nah, spui și Ken Lee, varianta mai mult decât amuzantă a bulgăroaicei virale pe youtube. Dar nu Mariah a fost cea care a creat această minunăție de melodie, despre care însuși Sir Paul McCartney spune că este „the killer song of all times”.
Without you a fost compusă în 1970 de Pete Ham și Tom Evans, doi dintre membrii trupei rock britanice Badfingers. În 1972, a devenit cea mai bună piesă la British Academy’s Ivor Novello Award, iar succesul ei a devenit viral înainte chiar ca noțiunea de viral să existe. A fost cântată în aproape 200 de variante de artiști din toată lumea.
La numai un an de la lansarea în Marea Britanie, americanul Harry Nilsson aude piesa și crede că le aparține celor de la The Beatles. Îi place atât de mult, încât o înregistrează în propria variantă, ajunsă imediat pe locul 1 în topuri din întreaga lume.
Cel mai probabil, așa o aude și Mariah Carey, în copilărie. În 1994, la doar o săptămână după moartea lui Harry Nilson, Mariah Carey lansează varianta pe care o știm prea bine și care ne-a dat adesea sens poveștilor de dragoste. Și care l-a înmuiat până și pe Paul McCartney.
Își mai poate imagina acum cineva topul celor mai celebre balade de dragoste „without” Mariah Carey?
Te aștept și săptămâna viitoare pentru încă cinci povești cu muzică și coveruri celebre.
[…] Inapoi 20 piese despre care nu știai că sunt coveruri – Partea 2 […]
[…] Partea 1 […]