Dacă până acum am luat interviuri specialiștilor în parenting, reprezentanților de firme cu produse și servicii pentru copii, dar și părinților cu bebeluși și copii mici, a venit momementul să ”luăm la întrebări” părinți cu experiență și să aflăm cum e călătoria unui drum lung în parenting. Astăzi stăm de vorbă cu Dan Vasile, tatăl binecunoscutei femei din online, Andreea Vasile, care a devenit fără să vrea PR-ul propriului tată în online-ul românesc. Așa că, vă invit să citiți un interviu savuros cu un tată minunat, de la care avem multe de învățat: Dan Vasile.

Eu am fost cel care a invatat lucruri in permanenta de la fiica-mea si inca invat

Andreea Ignat: Pentru că tot lucrează Andreea în online la brandul propriului tată (și se pare că și reușește foarte bine), încep prin a vă adresa o întrebare ”de încălzire”: ”Cine este Dan Vasile?”.

Dan Vasile: Dan Vasile este un om obișnuit care, după ce a muncit 31 de ani (muncesc de la 18 ani), a apucat să iasă la pensie și să se ocupe de propria persoană, printre altele, relaxat, vesel, înconjurat de dragostea celor din jur și-n special de cea a familiei.

Andreea Ignat: Cum a pornit povestea cu pagina de Facebook cu numele dumneavoastră și ce părere aveți despre reacțiile multe și, mai ales, pozitive pe care le primiți din online?

Dan Vasile: A fost ideea Andreei, ca mai toate ideile care pleacă din casa asta. Ea a crezut că nu poate să fie singura care să se bucure de ”profunda mea gândire” așa că mi-a spus că îmi face pagină pe Facebook. Mă bucur că lumea e amuzată de ceea ce-mi trece prin minte și, în același timp, mi se pare ciudat că oamenii mă plac pentru cum mă prezintă fiică-mea, pentru că eu nu fac nimic în mod activ pe Facebook, nu umblu cu calculatorul. Nu mi-e frică de el, dar nu știu și nu mai am nici răbdare să învăț! (râde)

Andreea Ignat: Cred că sunt în asentimentul multora când spun că ați crescut o fată minunată și că toți admirăm enorm relația frumoasă tată-fiică pe care o aveți cu Andreea. Copiii noștri sunt încă mici, dar, bineînțeles, ne dorim să ajungă oameni mari și fericiți și să păstreze cu noi o legătură apropiată. Așa că, inevitabil, vă întrebăm: Cum se poate ajunge aici?

Dan Vasile: Am crescut o fată minunată pentru că am avut norocul să am o fată minunată care, în viața ei, nu ne-a creat niciun fel de probleme. Aș putea să spun că a fost chiar un copil plictisitor din punctul ăsta de vedere (râde). Secretul e la îndemâna tuturor pentru că relația mea cu Andreea a fost mereu una de prietenie, de încredere, de respect reciproc. Niciodată nu i-am impus ceva, iar eventualele mele ”intervenții” au fost la aprecierea ei. Am evitat, pe cât posibil, exprimări binecunoscute ca ”pe vremea mea” și ”eu știu mai bine că am trecut prin viață”. Prostii! Dimpotrivă, eu am fost cel care a învățat lucruri în permanență de la fiică-mea și încă învăț.

Ca tata, nu am regrete

Andreea Ignat: În 30 de ani de când sunteți tatăl Andreei sunt sigură că au fost multe momente-cheie, unele mai grele, dar toate frumoase până la urmă. Care au fost cele mai importante lecții de viață pe care le-ați învățat în postura de tată?

Dan Vasile: Andreea m-a învățat să nu am așteptări de la nimeni pentru a nu avea decepții și să fac lucrurile pe care simt că vreau să le fac chiar dacă lumea s-ar putea uita un pic ciudat, dar să nu-mi pese de asta pentru că e viața mea, nu a altora. M-a mai învățat că scopul meu ar trebui să fie să fiu mai bun pentru mine, să fiu mai bun decât ieri și mai puțin bun decât mâine, să cresc și să învăț să înțeleg ce se întâmplă în jurul meu permițând emoțiilor mele să se manifeste, dar inimii mele să fie mereu împăcată. Andreea e probabil singurul om pe care-l știu care atunci când ridică tonul să te facă să înțelegi ceva, sunt sigur că inima ei este veselă și iubitoare.

Andreea Ignat: Când mă gândesc la familia Vasile, îmi imaginez instant o familie unită, cu zâmbetul pe buze, pusă mereu pe șotii împreună. Știm că Andreea emană pur și simplu veselie și energie pozitivă, așa că vă provocăm să ne povestiți câteva dintre cele mai mari șotii pe care le-a făcut Andreea până acum.

Dan Vasile: Am tot cotrobăit în cutia cu amintiri, dar nu am nicio șotie făcută de Andreea. Poate în contradicție cu aprecierile dumneavoastră, copilul nostru a fost, de cele mai multe ori, matur și echilibrat. La ”șotii” aș putea trece faptul că în liceu mă punea să vânez anticariatele după romanele lui Sartre și Milan Kundera și-mi cerea să-i fac rost de bocanci militari. Chiar și-n anul întâi sau doi de facultate, când a ajuns la Spitalul Universitar după ce a explodat o bombă artizanală în clubul Expirat și ea a avut plagă împușcată, nu am știut nimic până când nu a ajuns acasă pe picioarele ei dimineața la ora 7.00 și ne-a trezit să ne zică ce s-a întâmplat. Eu i-am schimbat pansamentele o lună de zile. Asta e Andreea, se descurcă singură!

Andreea Ignat: Are Dan Vasile regrete din postura de tată?

Dan Vasile: Nu, niciunul.

Nu-ti cresti copilul cu teorii, ci cu iubire, intelegere si respect

Andreea Ignat: Care credeți că sunt ”regulile” de bază cu care un părinte ar trebui să își crească proprii copii și ce ar trebui să aibă el în vedere în mod constant?

Dan Vasile: Așa cum am mai spus, prietenia, încrederea și respectul. Un copil este mai bine ancorat decât noi, părinții, în societatea zilelor lui și, de aceea, deciziile lui sunt mai bune decât ale noastre. În plus, rolul părinților trebuie să fie de a veghea și monitoriza din umbră ce face copilul. Intervenția trebuie să aibă loc doar dacă se întâmplă ceva flagrant. Altfel, stai deoparte! E ca la adulți, nici nouă nu ne place să se bage nimeni peste treaba noastră, peste ceea ce gândim, nu?

Andreea Ignat: Ați crescut-o pe Andreea într-o perioadă în care lumea era mai relaxată din punct de vedere al parentingului, iar informația era mai puțină. Cum se vede de la dumneavoastră generația noilor părinți și principiile de parenting din ziua de azi? Și, mai ales, ce aveți să ne recomandați nouă, părinților mai noi în ”branșă”?

Dan Vasile: Am vorbit cu mulți părinți și pot să spun că principiile de azi sunt multe, dar, adesea, inutile. Nu-ți crești un copil cu teorii, îți crești un copil fiind lângă el, iubindu-l, înțelegându-l, respectându-l. Nu îmi place să fac recomandări, dar ce aș putea să spun e că un copil trebuie lăsat să se dezvolte conform personalității sale, să facă ce-i place, să învețe să facă alegeri în interes propriu, iar grija noastră, a părinților, să fie cea de susținere și implicare activă în cazuri extreme.