Când l-am cunoscut pe soțul meu, am avut din prima clipă un sentiment de siguranță, de căldură, de familie. Chiar dacă ne-am cunoscut la mare, iar contextul nu avea nici în clin nici în mânecă cu ideea de familie. Însă, ușor ușor am devenit o familie, iar de un an de zile, de când s-a născut minunea noastră, a trecut de la statutul de cel mai minunat soț la cel de cel mai minunat tată pentru copilul meu! Dar rămâne și pentru mine cel mai minunat soț.

Ce simt când îi văd împreună, că se țin de mână, că se joacă și că se iubesc? Nu am cuvinte să descriu această stare, dar știu că mi se topește inima și că aș vrea să îngheț pur și simplu acele momente și să le păstrez pe veci așa.

Sclipirea din ochii lui când o privește, felul în care ea își lasă căpușorul pe umărul lui, modul în care descoperă împreună lumea înconjurătoare… da, sunt momente care fac mai mult decât orice carieră sau orice alt lucru de făcut.

Te iubesc și îți mulțumesc că ești un tată atât de minunat pentru fiica noastră!

Te iubesc și îți mulțumesc că nu uiți nici o zi cum să fii cel mai minunat soț din lume!