Cartea asta e din categoria cărților „Wow”, care te marchează profund și care îți zdruncină puternic realitatea. Se numește Drumul către libertate și este scrisă de Yeonmi Park, o refugiată din Coreea de Nord.

Am citit-o în mult mai multe zile decât sunt eu obișnuită să citesc o carte, pentru că e singura posibilitate de a o citi. Simțeam cum o aud pe Yeonmi povestindu-mi toate ororile prin care a trecut, așa că îmi venea să o țin de mână, să o îmbrățișez, să o ascult cu atenție și cu empatie și să plângem împreună, pentru a alunga toată acea suferință.

Auzisem de multe ori despre Coreea de Nord și despre lumea cu totul diferită de acolo, dar nu i-am dat niciodată atât de multă importanță, pentru că nu cunoșteam detalii. Acum, am aflat se pare chiar mai mult decât mă așteptam, pentru că povestea spusă de această tânără m-a marcat serios.

Yeonmi s-a născut în Coreea de Nord, într-unul din sătucurile sărace ale țării lipsite de curent, apă potabilă sau alte condiții de trai normale pentru noi. Erau zile când mânca insecte și plante din pădure, pentru că acasă nu avea mâncare, iar când părinții săi au strâns ceva bani și puteau mânca de trei ori pe zi orez fiert i se părea luxul de pe lume.

În Coreea de Nord nu există contact cu lumea din afara acestei țări. Totul este o propagandă de a idolatriza conducătorii statului și de a crede că trăiesc în cea mai frumoasă și mai prosperă țară din lume. Pentru a merge în capitala țării, îți trebuie un permis special. Numai în capitală există curent, iar oamenii sunt obligați să își țină radioul deschis, pentru a asculta programele speciale ale autorităților.

Populația este efectiv spălată pe creier și crede că marele lor conducător este nemuritor, că scrie 1.500 de cărți pe an sau alte gogomănii de acest gen. În manualele școlare, nu există probleme matematice de genul „două mere și trei pere”, ci „doi yankei nenorociți” și alte expresii asemănătoare, pline de ură la adresa Statelor Unite ale Americii și a Coreei de Sud.

Dacă vrei să faci facultate, trebuie să știi că nu oricine are acest drept. Iar dacă reușești până la urmă să obții permisiunea de a face facultatea, nu poți face ce își dorești, ci ceea ce este nevoie în Coreea de Nord la acel moment.

Spitalele sunt infecte, iar medicii trebuie să își facă singuri medicamentele din tot felul de plante. Cei care mor în spitale sunt aruncați unul peste altul în curte pur și simplu și sunt lăsați să fie mâncați de șoareci, până ce se strânge un număr suficient de cadavre pentru a veni cineva și a le căra de acolo. Exemplele sunt nenumărate și vă voi lăsa pe voi să le descoperiți pe restul, atunci când veți citi cartea.

Povestea lui Yeonmi a putut fi spusă lumii întregi, pentru că ea a reușit să fugă împreună cu mama ei din Coreea de Nord. Au fugit inițial în China, unde au fost traficate și torturate, apoi au reușit să scape și să fugă în Mongolia și ulterior în Coreea de Sud, unde sunt și astăzi.

Când a ajuns în Coreea de Sud, o țară cu totul diferită de Coreea de Nord, Yeonmi a descoperit cărțile. Era avidă de informații și de cunoaștere, așa că a început să citească carte după carte. Când a citit 1984 de George Orwell, a simțit că citește despre țara sa natală și despre ororile care se petrec acolo.

„Drumul către libertate” este o autobiografie plină de inspirație, în care simți efectiv durerea prin care a trecut Yeonmi Park și prin care trece zi de zi poporul nord-coreean. O găsești disponibilă cu transport gratuit și la reducere pe Libris.ro!

Foto: stylist.co.uk