Pentru că am promis că o să scriu despre asta … uite, scriu. Știu că nu o să placă la toți ce voi scrie, dar feedback-ul e binevenit întotdeauna și ar trebui înțeles ca atare. Mai ales că am analizat nu doar informațiile furnizate, ci și stilul de prezentare și folosirea corectă a limbii române. Așadar, vineri a fost Social Media Summit 2011 la Iași. Mai exact, un eveniment organizat foarte bine de Revista Biz despre cum poți utiliza social media așa cum trebuie în favoarea ta.
Deschiderea a fost făcută de Marta Ușurelu, redactorul-șef de la Revista Biz, o tipă extrem de faină și de hotărâtă în ceea ce trebuie să facă. Ea a vorbit un pic despre istoria revistei, despre evenimentele organizate de Biz și despre conceptul acestui eveniment.
Ștafeta a fost dată apoi primului speaker, Ciprian Gavriliu, care a vorbit despre istoria blogurilor din Iași, despre primele blogmeeturi și despre încercările de a închega o rețea de bloggeri pro … adică bloggeri care să primească bani pentru diferite campanii online. Nu mai menționez faptul că a trecut pe listă doar 20 de bloggeri din prima campanie de acest gen și a uitat să mă treacă și pe mine … ups, tocmai am spus. Acum, lăsând la o parte gluma, Ciprian mai are un pic de muncă până ce scapă de rigiditatea din prezentare. E mult mai bine față de cum era înainte, însă e loc de mai bine. Aah, și nu mi-a plăcut atitudinea lui Ciprian de la sfârșit când a zis pe un ton neplăcut că de când a plecat el la București nu se mai întâmplă destule evenimente în Iași.
După Ciprian a intrat revelația zilei: Chinezu a făcut spectacol și a ținut sala în priză, știind cum să combine informațiile utile cu poantele bune. Mai mult, a transmis exact atitudinea aia care îmi place mie la un profesionist: ”noah, eu nu mă laud că mi-s super deștept, dar am făcut câteva lucruri și m-au chemat ăștia aici să vă vorbesc despre ele”. Chinezu a vorbit despre dezvoltarea blogosferei locale și a venit cu o expresie ”năucitoare” care va rămâne pe veci în istorie: ”blogal initiative”.
După Chinezu a intrat Cătălin Tenița, prezentând o analiză a blogosferei și a twitosferei românești pe toate regiunile țării. Conform studiului, jumătate din bloguri sunt din București (46%), Moldova având doar 12,33%. Topul bloggerilor și topul twitteriștilor pot fi vizualizate direct pe Revista Biz. Aici nu comentez stilul de prezentare, deoarece omul a zis clar că nu are treabă și a venit pe ultima sută de metri să ne prezinte niște date.
Partea a doua a evenimentului a fost începută de Piticu. Eu sincer am fost dezamăgită. Personal, nu i-am citit blogul niciodată, însă am auzit lucruri bune despre el. Așa că mă așteptam la o prezentare care să mă dea pe spate. Din păcate a lipsit. A fost o prezentare scurtă, fără suport media și, mai ales, fără dicție și timbru. Piticu și-a luat revanșa la afterparty, unde a stat până la sfârșit și s-a distrat copios alături de noi. Apropo, ați auzit râsul lui Piticu? Genial!
După Piticu și-a făcut intrarea Bobby Voicu, vorbind despre componentele unei campanii de succes. A zis lucruri faine, utile pentru toată lumea, dar … a fost cam distant față de alte dăți și mult mai serios decât îi stă în caracter. Nu că l-aș cunoaște atât de bine pe Bobby, însă aș fi vrut să văd râsul ăla sănătos al lui.
Buon, după Bobby a urmat singura parte feminină dintre speakeri: Alexandra Sănduleasa. Nu am auzit niciodată de ea și se pare că nici Manafu, care a fost moderatorul acelei sesiuni. Manafu a prezentat-o ca fiind Social Media Specialist și ca persoana care s-a ocupat de contul de FB al Innei. Nimic impresionant până aici, ținând cont că Inna e extrem de comercială, iar multitudinea de poze cu ea mai dezgolită reprezintă un motiv extrem de la îndemână pentru tot românu de a da Like în prostie. În fine, asta până ce s-a ridicat domnișoara Social Media Specialist în picioare și toată sala a putut să îi observe abdomenul gol, coapsele și cureaua cu ținte. Acum ziceți și voi … ce credibilitate poate să îmi ofere mie o fată tânără care vine în fața a 200 de oameni îmbrăcată … mai mult dezbrăcată și îmi vorbește despre cum poți să ai cât mai mulți fani pe FB și cum să îi păstrezi acolo? Ce imagine mi-am format eu despre agenția pe care o reprezenta ea la acel eveniment? Pe tot parcursul prezentării ei a fost un murmur general în sală, iar partea masculină chicotea sperând să o cunoască mai bine pe domnișoara la petrecerea de după. A fost și o întrebare din sală la care nu a putut să răspundă, însă a salvat-o Manafu la sfârșit printr-un răspuns rapid.
Tot Manafu a continuat ca speaker, vorbindu-ne despre câteva sfaturi generale care țin de social media. Sincer, eram extrem de curioasă să îl întâlnesc pe Manafu, să văd cum e ca om, dar și ca profesionist în domeniu, mai ales că am auzit păreri bune și păreri proaste despre el. Din păcate, nu am interacționat destul ca să îmi formez o opinie, așa că sper să ne mai vedem și pe la alte evenimente. Ca mod de prezentare mi-a plăcut și nu am obiecții. Bine, în general nu se poartă șapcă atunci când vorbești în public, pentru că e o barieră, însă în cazul lui Manafu e altceva, deoarece șapca face parte din … Manafu.
Aah, da. Și a fost un moment cu iaurturi Danone care a fost destul de prost organizat. Au adus iaurturile exact la începutul sesiunii dinainte de masă și le-au lăsat pe scenă cam două ore. Când s-a terminat sesiunea, evident că toată lumea a dat năvală pe hol la masă și a uitat complet de iaurturi. După masă nu au fost prea mulți care au mai putut să se apropie de iaurturi. Dacă împărțeau câte un iaurt la fiecare cât erau toți în sală și făceau câteva fotografii cu toată sala mâncând Danone, era cu totul altă treabă.
După pauza de masă (apropo, mâncarea a fost foarte bună și a mers perfect cu networkingul), a venit rândul unui ieșean să ia cuvântul: Marius Sescu. Măi, mie îmi place așa cum scrie Sescu pe blog (exceptând faptul că scrie fără diacritice și nu îi pasă când face greșeli de limba română), însă stilul de prezentare orală e invers proporțional cu cel de prezentare scrisă. Sescule, să nu te superi pe mine, dar trebuie să o spun. Întotdeauna e loc de mai bine și dacă ai mai lucra un pic la partea de presentation skills ar fi totul și mai bine. Marius a vorbit despre campaniile pe bloguri și despre tot ce presupune planificarea și implementarea unei strategii de comunicare pe bloguri.
Apoi a venit pe scenă un om la care toată sala s-a închinat un pic: Tudor Galoș de la Microsoft România. La capitolul presentation skills … nota 10. La capitolul informații … nota 10. Tudor a făcut foarte bine diferența între o campanie care obține multe clickuri și atât și o campanie care generează foarte mult buzz. Cu siguranță voi deveni de acum o fană a blogului său și a prezentărilor sale.
După Tudor a urcat pe scenă un om extrem de simpatic și modest, cu care, din păcate, nu am apucat să stau prea mult de vorbă: Claudiu Florea. A vorbit extrem de fain și de liber despre cum a fost el primul ieșean cu un cont de Twitter și cum e bine să spionezi concurența pe Twitter și LinkedIn. Mi-a plăcut mult și, sincer, sper să ne mai auzim la alte evenimente.
Sesiunea s-a încheiat cu Monoranu, care a vorbit foarte amănunțit despre FB: cont vs. pagină, landing page, sidebar, reclame, interactivitate, conținut etc. Cu abilitățile de prezentare nu au fost probleme, că Mono le are din plin, însă, dragă domnule profesor Mono, unde ai ascuns diacriticele?
Ei, și așa s-a încheiat evenimentul SMS Iași 2011. Și acum se aude cum sare discul și reformulez: așa s-a încheiat partea de prezentări a evenimentului. Căci de la ora 22:00 ne-am adunat toți în Dublin Pub și de pe la miezul nopții s-a încins o petrecere cum de mult nu a mai fost. Păcat că unii au plecat chiar înainte de aceste momente, însă cei care au rămas … au meritat din plin. Bineînțeles, Belvele au fost la înălțime și au dansat, au cântat și s-au distrat cum știu ele mai bine.
Per ansamblu, SMS a fost un eveniment perfect pentru networking, cu oameni pe care nu i-am mai văzut de ceva vreme, un eveniment unde am întâlnit câteva persoane noi care m-au impresionat plăcut și de la care am învățat câte ceva util.
Despre cum a fost la eveniment a scris cam toată lumea prezentă acolo, așa că puteți să aflați cu ușurință de la nenea sfânt oracol Google. Link spre poze nu dau că s-au pus la un loc cele de la eveniment cu cele de la petrecere, așa că dacă sunteți neapărat curioși, apelați tot la Mr. Google.
Gata … the end!
Greselile le corectez daca le observ, te inseli cand spui ca nu imi pasa. Nu scriu cu diacritice pentru ca nu toate browserele afiseaza corect textele cu diacritice si internetul nu e pentru diacritice.
Recunosc ca trebuia sa ma pregatesc mai mult, aveam un suport de prezentare dar nu am reusit sa repet tot ce vroiam sa transmit. Oricum, ideile principale cred ca au fost spuse.
Mie Alexandra mi s-a parut ok ca prezentare si pregatire a discursului, cine vroia sa se lege de ea gasea multe motive, pe mine ma interesau informatiile, putea sa fie si in bikini pe scena.
Nu inteleg de ce lumea a fost impresionata de Tudor. Prezentarea a fost super, nu neg asta, dar sa fim seriosi, a vorbit jumatate de ora despre IE9, Microsoft si ce campanii cool fac ei. Cum era daca vorbeam si eu toata prezentarea despre blogul meu?
@Marius Sescu – am zis eu bine să nu te superi pe mine 🙂 Eu țin minte că ai zis odată, mai demult, că nu e chiar un capăt de țară dacă mai strecori câte o greșeală de limbă și că mai importante sunt informațiile. Poate mă înșel, dar asta țin eu minte. Și știi cât de pretențioasă sunt eu la limba română. Și tot la capitolul limba română nu iert nici lipsa diacriticelor. Nu îi iert nici pe cei care nu le au instalate pe calculator pentru a le putea vedea.
Despre stilul de prezentare, poți să te pregătești oricât la primele prezentări. Îți trebuie ani întregi de muncă pentru a fi un speaker care să transmită toate informațiile așa cum trebuie. Așadar, ideea e doar de exersare. Stăm atât de mult în fața calculatorului, încât, atunci când trebuie să transmitem oral acele informații ne dăm seama că nu e chiar atât de simplu. Aah, și niciodată discursul pregătit de acasă nu va fi același cu cel rostit în fața audienței. Dar niciodată.
Ești printre puținii care au apreciat-o pe Alexandra. Dar defectul meu profesional nu mă lasă să accept o imagine precară. Imaginea și detaliile fac parte din munca mea și, la fel ca limba română, nu pot să iert astfel de greșeli.
Cât despre Tudor … asta și voiam să aud: campaniile făcute de el. Nu mă interesează lucruri ”din cărți”, chestiuni generale și vreau să aud experiențe proprii. Adică ceea ce a făcut el și a mers sau nu. Chestiuni generale poate să turuie oricine, eu merg la astfel de evenimente să văd studii de caz. Și să fim serioși … nu poți să compari numele Microsoft cu blogul personal 🙂
Multumesc pentru aprecieri, Andreea!
Cu siguranta a fost cel mai bun eveniment organizat in Iasi in ultimii 5 ani. Poate exagerez, dar au fost impartasite foarte multe lucruri utile, numai bune de implementat.
Mi-ar fi placut ca business-urile locale sa fie mai consistent reprezentate. Spune multe despre atitudinea lor fata de subiect.
Spor in toate si sunt convins ca o sa avem sansa sa ne vedem si sa aprofundam subiecte.
fugi ma, ce browser nu afiseaza diacriticile si care e ponderea lui in traficul unui blog? zi ca ti-e lene si gata
Cu drag, Claudiu! Într-adevăr, a fost altceva și cu siguranță s-a văzut amprenta Revistei Biz. Cred că mediul de business local trebuie mai mult educat în această direcție, deoarece se observă o lipsă majoră a prezenței sale în online. Însă, dacă ne adunăm forțele și organizăm tot mai multe astfel de evenimente, cu siguranță că vom merge în direcția cea bună.
@Arhi – poate pe tine te ascultă 🙂 În fond, nu vreau răul nimănui când îi spun să scrie cu diacritice.
@Andreea Clar trebuie educat. Crede-ma ca fac asta zilnic 🙂 Si este evident ca trebuie sa strangem randurile pentru a fi credibili.
Mersi de feedback Andreea. Rigiditatea venea şi din oboseala extremã acumulatã din ultimele sãptãmâni. Oricum, un speaker trebuie sã livreze în absolut orice condiţii şi contexte.
Legat de observaţia de final, nu era vorba de evenimente ci de proiecte legate de online în general. S-a închegat o comunitate de oameni faini, cu experienţã, care pot face mult mai multe cu un pic de îndrãznealã în plus. Cam cum faceţi voi cu Belva.
@arhi @andreea – bine mai, fac o incercare cu diacriticile pe blog.
Uitasem să zic sorry de omisiune, m-am uitat pe un raport de campanie, te-am văzut cu blogul acolo și apoi am luat cu printscreen din alt fișier Excel fără să verific 😀 .
Stii cum e cu măi măi-ul meu, da? Ei bine, asa-mi venea sa-i fac lu’ Chinezu. Asa-s de faini oamenii astia care-s cu picioarele pe pamant.
In rest, aprob cam toate ideile din postul tau, ca oricum le discutasem inainte:)) Ma gandesc totusi sa scriu un post separat despre Miss Social Media Specialist. Nu c-oi fi eu invidioasa (tare!) pe abdomenul ei, da’ chiar nu era locul pentru afisarea celui mai bun loc pentru o cezariana:)
@Marius – Oh, Doamne! Chiar sunt curioasă 🙂 Să ne anunți când va apărea primul articol cu diacritice la tine pe blog.
@Ciprian – Ai zis, ai zis! Nu te mai iert :)) Doar dacă găsești o formă potrivită de a te revanșa :p
@Mădă – Te rog, împărtășește-ne din ”invidia” ta :))
Va mai asteptam la Iasi 😀
Foarte bună sumarizarea ta, Andreea 🙂 Îți împărtășesc multe dintre opiniile tale, îndeosebi cele legate de ‘The Social Media Specialist.
Numai bine,
Raluca
Urasc diacriticele! 🙂
@Raluca – Mersi! Se pare că nu am fost singurele 🙂
@Mono – oh, Doamne! Trebuie să îmi termin cafeaua și să respir adânc ca să îți răspund la replica asta 😀
Cred că tre’ să mă mai uit o dată printre clipurile de la eveniment. Am sărit peste partea cu întrebarea care i-a fost adresată Alexandrei când a salvat-o Manafu.
Per ansamblu, evenimentul a fost super și articolul tău pe măsură (deși nu mă îndoiesc că ar merge un pic mai multă incisivitate).
Mai multă incisivitate? :)) Să nu mai spui la nimeni la ce facultate ești 😀
[…] cum zicea si Alexandra Sanduleasa (eu chiar am ascultat prezentarea fata de alti carcotasi care erau prea ocupati sa-i analizeze vestimentatia), trebuie sa ai si planul B fiindca Facebook-ul […]
Bai unde vad si eu o poza cu aceasta Miss? Au innebunit toti cu ea 🙂
Mie imi pare rau ca nu am fost la SMS (sau mai bine spus imi pare rau ca nu a fost organizat la o data ce sa nu se fi batut cap in cap cu vacanta mea in Venetia).
Diacriticile – let`s be serious!
Misto articolul, superbe schimburile de replici din comentarii.
@Paul – ia de la Noni o poză, sigur are :))
Diacriticele – Cred că poți să spui ”let`s be serious” când începi să le folosești 😀
Mersi de feedback!
Foarte tare articolul, mă simt ca și cum aș fi fost acolo! Poate data viitoare…
Da sunt probleme de redare a diacriticelor, in special datorita PHP-ului din titlul articolelor de blog/ziare/wtf o mai fi.
Se fac tot felul replaceuri cretine prin imagini, java si mai stiu eu ce… arata cel putin penal.
EXEMPLU:
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-8380513-raport-sar-clientii-politici-gasit-metode-mai-subtile-obtine-beneficii-mai-ales-prin-ncalcarea-regulilor-pentru-achizitiile-publice-sau-prin-pradarea-sectorului-energetic.htm
Bunuiesc ca nu merge sa ai articol cu diacritice si titlul fara.
:)))
Am vazut ca si tu Andreea ai in titlul replace din asta care nu imi place mie.
Ca sa motivez: ai un titlu cu un font si apoi ai o litera pe italic cu alt font. Don’t like it.
@Noni – de când am tema asta nouă mi se întâmplă așa. Eu văd bine, însă unii oameni mi-au zis că se vede aiurea la diacritice. Trebuie să găsesc ”chichița” aia ca să nu se mai întâmple așa. Dacă ai o sugestie despre cum pot face, aștept cu drag. Numai să nu îmi sugerezi să nu mai scriu cu diacritice :))