Rămăsesem restantă de anul trecut cu ultima parte a seriei de piese despre care nu știai că sunt coveruri. Și cum am avut chef de scris în weekend, am adunat pe blog încă 5 piese de pus în lista noastră. Hai să le vedem și să le ascultăm povestea!
16. Tainted love (2003)
Unele tipuri de dragoste se pare că se reinventează la fiecare 20 ani. Varianta cea mai nouă a piesei Tainted love a apărut în 2003 și îi aparține controversatului Marilyn Manson. Cu 20 ani înainte, piesa devenise hit datorită britanicilor de la Soft Cell, dar originalul a apărut cu încă aproape 20 ani înainte de ei. În 1964, Ed Cobb compune prima variantă a piesei, care va fi cântată în stil soul de Gloria Jones.
Deși coverul celor de la Soft Cell a fost cel mai vizibil dintre toate variantele piesei, nici măcar el nu a reușit să ajungă prea sus în topuri. Dar cine știe… poate peste 20 ani de la lansarea variantei lui Manson va apărea un nou cover care va transforma piesa în marele hit internațional mult-așteptat de toți artiștii care au cântat-o. Cineva doritor? Nu de alta, dar mai aveți un an.
17. You are so beautiful (1974)
Când Joe Cocker îți spune cu vocea aia a lui cât ești de frumoasă, parcă nici nu mai ai nevoie de altceva. Dar poate ar fi bine să știi despre cine e vorba de fapt în versurile alea și cum a fost de fapt compusă piesa „You are so beautiful”. Pentru că nu, nu îi aparține lui Joe Cocker, deși el i-a asigurat succesul.
„You are so beautiful” a fost compusă în 1974 de Billy Preston, în colaborare cu prietenul său, Sam Moore. Deși Moore credea că e o piesă de dragoste standard, Preston a scris versurile cu gândul la… mama sa, actriță de teatru.
Mai târziu în același an, Joe Cocker încearcă o variantă mai slow a piesei, cu gândul la iubita lui, și abia așa piesa ajunge în top și cunoaște succesul binemeritat. Da, mamă e doar una, dar de la un punct încolo e bine să o lași pe mama și să le mai cânți și iubitelor.
18. The Loco-motion (1987)
Ce faci când tu ești compozitor, iar bona ta are talent muzical? Evident, o pui să cânte. Stai să vezi cum!
În 1962, Gerry Goffin și Carole King au compus melodia „The Loco-motion”, cu gândul să fie cântată de Dee Dee Sharp, o senzație la acea vreme. Dee Dee a refuzat piesa, motiv pentru care lui Carole i-a venit ideea să folosească vocea foarte bună a bonei copilului său, Eva Boyd. Eva a acceptat, a înregistrat melodia și și-a schimbat numele în Little Eva. Piesa a început să prindă popularitate, așa că Eva a fost nevoită să inventeze și mișcările de dans despre care se vorbea până la urmă în versuri și la care nu se gândise nimeni până atunci.
De la salariul ei de bonă de 15$/săptămână, Eva a trecut la 50$/săptămână, însă nu a primit niciodată drepturi de autor pentru piesa care a adus-o în atenția lumii. După ce melodia a încetat să mai fie în top, Eva s-a retras în Carolina de Sud, unde a dus o viață normală. A reintrat în ochiul public odată cu coverul semnat de Kylie Minogue în 1987.
The Loco-motion a cunoscut cu adevărat celebritatea atunci când „rățușca cea urâtă”, așa cum era denumită Kylie pe atunci, a debutat în industria muzicală cu acest cover. A fost singura ei piesă care a ajuns în top, până la revenirea în forță în lumea muzicii, la începutul anilor 2000… când a propus cu totul alte mișcări.
19. Red red wine (1983)
Toarnă-ți un pahar cu vin și savurează această poveste. Ali Campbell, Jimmy Brown, Robin Campbell, Earl Falconer, Norman Hassan, Brian Travers, Michael Virtue și Astro erau 8 tipi din Marea Britanie care se știau de pe vremea școlii. Erau toți pasionați de muzică, dar… șomeri. În 1978, s-au gândit să își încerce norocul cu o trupă și și-au ales ca nume UB40, așa cum se chema formularul pentru ajutor de șomaj.
Primul lor concert a avut loc în 1979, la ziua de naștere a unui prieten. Dar marea șansă de afirmare a venit atunci când au fost remarcați de Chrissie Hynde, solista trupei The Pretenders, în timp ce cântau într-un pub. Datorită lui Chrissie, au înregistrat prima lor piesă, care a ajuns direct pe locul 4 în topurile din Marea Britanie.
Succesul lor a ajuns la nivel internațional în 1983, odată cu lansarea albumului „Labour of Love”, care conținea o serie de coveruri după piese ale mai multor artiști. Pe album se regăsea și „Red red wine”, o melodie compusă și cântată de Neil Diamond în 1967, care ajunsese doar pe locul 62 în Billboard Hot 100 în 1968. Însă varianta cântată de UB40 a dus albumul direct pe locul 1 în Marea Britanie și pe locul 8 în SUA, iar „vinul roșu” a rămas în topuri mai bine de 100 de săptămâni.
UB40 are și în prezent aceeași componență, rămânând cea mai de succes trupă reggae a tuturor timpurilor. Iar UB-40 este singurul formular dintr-o instituție de stat devenit simpatic.
20. Unchained melody (1965)
Lasă-i pe Demi Moore și pe Patrick Swayze să se joace de-a lutul și de-a fantomele, pentru că trebuie să îți spun o altă poveste: povestea „Unchained melody”, chiar de la începuturile ei.
Alex North a fost unul dintre cei mai buni compozitori din America, cunoscut pentru partiturile remarcabile din coloanele sonore ale filmelor. A fost primul compozitor care a primit Honorary Academy Award și 15 nominalizări la Premiile Oscar.
În 1954, i s-a cerut să creeze o nouă coloană sonoră, de data aceasta pentru filmul „Unchained”, o peliculă despre frământările unui prizonier în închisoare. A compus partitura, a cântat-o și a înregistrat-o. Dar melodia avea nevoie de cuvinte, așa cum e nevoie de ele pentru orice poveste bună. L-a rugat pe amicul său, Hy Zaret, să scrie versurile, dar acesta l-a refuzat inițial, pe motiv că… trebuia să-și zugrăvească pereții casei.
După multe insistențe, Zaret acceptă și scrie mult-așteptatele versuri. Refuză însă cererea producătorului de a include în versuri cuvântul „Unchained”, care rămâne până la urmă în titlul melodiei – The Unchained Melody. Artistul care a cântat piesa pe coloana sonoră a fost Todd Duncan, care i-a adus și o nominalizare la Oscar pentru cea mai bună coloană sonoră din 1955.
Zece ani mai târziu și nenumărate variante de cover, piesa dă marea lovitură atunci când e cântată de Bill Medley și Bobby Hatfield de la The Righteous Brothers. Dar adevăratul succes al piesei apare în 1990, când e inclusă în coloana sonoră a filmului „Ghost”, când ajunge din nou în topurile internaționale de muzică și se vinde în milioane de exemplare. În 2004, a ajuns pe locul 27 în Top 100 al celor mai celebre melodii din filmele americane.
Conform celui care deține drepturile de autor acum pe „Unchained Melody”, piesa a fost înregistrată de-a lungul timpului de peste 1600 de ori, de aproape 700 de artiști din întreaga lume, în diferite limbi și variante.
Se pare că menirea ei a fost să fie coloană sonoră, așa cum a fost gândită inițial, însă, până la urmă, s-a dovedit că pur și simplu altul trebuia să fie contextul și ,cu siguranță, altul era filmul.
Am ales cele 20 de melodii nu doar pentru că ne sunt dragi sau pentru că sunt cunoscute, dar și pentru că au o poveste puternică. O idee din care poți trage o concluzie clară: o întâmplare are nevoie de povestitorii potriviți și de contextul prielnic ca să devină o poveste de succes.
Până la următoarele articole cu și despre muzică, dați play pe aici și aflați și restul poveștilor din seria de coveruri.
Comenteaza